succesiune

Dacă nu ați renunțat la moștenirea mamei aveți dreptul intact.

Nu detin certificat de deces,ce trebuie sa fac,pot singur sa fac succesiunea pe partea ce ami revine

Odata ce exista declaratia de acceptare, mostenitorul nu este considerat strain de succesiune prin neacceptare.( termenul de acceptare a succesiunii conform Codului civil in vigoare este de 1 an ).

Declaratia de acceptare poate fi constituita intr-un inscris sub semnatura privata sau intr-un inscris autentic.

Actele de acceptare pot fi tacite, implicite.



In cazul in care nu se poate proceda la dezbaterea succesiunii si la partajare pe cale notariala, judecatoria in a carei raza teritoriala s-a situat ultimul domiciliu al defunctului este competenta a transa un asemenea diferend.


Succesiunea este deschisa prin moarte.


Dezbaterea succesorala poate fi realizata oricand(succesiunea este deschisa, asadar, prin moartea lui de cujus ).

Neacceptarea succesiunii in termen legal ii face pe succesibili straini de succesiuni.


Renuntarea la succesiune vizeaza intreaga succesiune ( este totala ) .




Certificatul de mostenitor atesta cota-parte din dreptul de proprietate, masa succesorala, face dovada calitatii de succesor.

Pe cale notariala , daca exista intelegere, se poate proceda la dezbaterea succesorala, fiind citati toti mostenitorii.

In cazul in care exista disensiuni, dezbaterea este realizata in fata instantei de judecata .(tranzactia consfinteste vointa partilor, intr-o hotarare de expedient ).


Nimeni este obligat sa ramana in indivizune.



Starea de coproprietate poate fi sistata oricand, pe cale notariala sau pe cale judecatoreasca.


CAPITOLUL I
Transmisiunea moştenirii

SECŢIUNEA 1
Dispoziţii generale
Art. 1103
Termenul de opţiune succesorală
(1) Dreptul de opţiune succesorală se exercită în termen de un an de la data deschiderii moştenirii.
(2) Termenul de opţiune curge:
a) de la data naşterii celui chemat la moştenire, dacă naşterea s-a produs după deschiderea moştenirii;



b) de la data înregistrării morţii în registrul de stare civilă, dacă înregistrarea se face în temeiul unei hotărâri judecătoreşti de declarare a morţii celui care lasă moştenirea, afară numai dacă succesibilul a cunoscut faptul morţii sau hotărârea de declarare a morţii la o dată anterioară, caz în care termenul curge de la această din urmă dată;
c) de la data la care legatarul a cunoscut sau trebuia să cunoască legatul său, dacă testamentul cuprinzând acest legat este descoperit după deschiderea moştenirii;
d) de la data la care succesibilul a cunoscut sau trebuia să cunoască legătura de rudenie pe care se întemeiază vocaţia sa la moştenire, dacă această dată este ulterioară deschiderii moştenirii.
(3) Termenului prevăzut la alin. (1) i se aplică prevederile cuprinse în cartea a VI-a referitoare la suspendarea şi repunerea în termenul de prescripţie extinctivă.



Transmisiunea moştenirii

SECŢIUNEA a 2-a
Acceptarea moştenirii
Art. 1110
Actele cu valoare de acceptare tacită
(1) Actele de dispoziţie juridică privind o parte sau totalitatea drepturilor asupra moştenirii atrag acceptarea tacită a acesteia. Sunt astfel de acte:
a) înstrăinarea, cu titlu gratuit sau oneros, de către succesibil a drepturilor asupra moştenirii;
b) renunţarea, chiar gratuită, în folosul unuia sau mai multor moştenitori determinaţi;


c) renunţarea la moştenire, cu titlu oneros, chiar în favoarea tuturor comostenitorilor sau moştenitorilor subsecvenţi.


(2) De asemenea, pot avea valoare de acceptare tacită a moştenirii actele de dispoziţie, administrare definitivă ori folosinţă a unor bunuri din moştenire.

(3) Actele de conservare, supraveghere şi de administrare provizorie nu valorează acceptare, dacă din împrejurările în care acestea s-au efectuat nu rezultă că succesibilul şi-a însuşit prin ele calitatea de moştenitor.
(4) Sunt considerate a fi de administrare provizorie actele de natură urgentă a căror îndeplinire este necesară pentru normala punere în valoare, pe termen scurt, a bunurilor moştenirii.



Acceptarea succesiunii poate fi expresă sau tacită.
Acceptarea este tacită atunci când succesibilul face un act pe care nu ar putea să-l facă decât în calitatea sa de moştenitor şi din care rezultă intenţia sa de a accepta moştenirea – art. 689 Cod civil.