Neplata dreptului salarial

1. Vi se poate imputa pretul de productie al acelei piese.

Pentru recuperarea prejudiciului produs de un salariat, angajatorul are la îndemână următoarele soluţii:
- acordul părţilor. Astfel, potrivit Codului muncii (art. 254, alin. (3)), în situaţia în care se constata că salariatul a provocat o pagubă din vina şi în legătură cu munca sa, angajatorul va putea solicita salariatului, printr-o notă de constatare şi evaluare a pagubei, recuperarea contravalorii acesteia, prin acordul părţilor, într-un termen care nu va putea fi mai mic de 30 de zile de la data comunicării. Contravaloarea pagubei recuperate prin acordul părţilor, însă, nu poate fi mai mare decât echivalentul a 5 salarii minime brute pe economie. Potrivit reglementărilor în vigoare, începând cu 1 mai 2016, salariul de bază minim brut pe ţară garantat este de 1250 lei . Astfel, în prezent, contravaloarea pagubei recuperate prin acordul părţilor nu poate fi mai mare de 5000 lei.

- acţiunea în justiţie. În cazul acţionării în justiţie, trebuie să ţineţi cont de faptul că cererea în vederea soluţionării litigiului de muncă se va adresa Tribunalului în raza căreia se află sediul angajatorului. Actiunea fiind scutita de plata taxelor judiciare.

2.Neplata salariului poate face obiectul unei :
- unei sesizari la ITM-ul in raza caruia acel angajator isi are sediul social
In sesizare veti specifica datele dvs de identitate , precum si neregulile savarsite de catre angajatorul dvs in legatura cu relatiile de munca, securitatea si sanatatea in munca . De exemplu, neplata drepturilor salariale, neinregistrarea demisiei, neplata orelor suplimnetare, neacordarea repausului saptamanal etc.

ITM-ul va constata incalcarea legislatiei muncii si va putea sanctiona - indirect - cu avertisment sau cu amenda pe angajator, dar nu-l poate obliga pe angajator sa va plateasca salariile restante.

Sesizarile pot fi transmise catre ITM (Inspectoratul Teritorial de Munca) prin:
- posta;
- e-mail;
- fax;
- inregistrate chiar la sediul institutiei.

- unei actiuni in instanta la Tribunalul in raza caruia aveti domiciliul sau locul de munca.
Singura autoritate in stat care il poate obliga pe angajator este instanta de judecata. Actiunea se depune la Tribunalul in a carui raza aveti domiciliu sau locul de munca , in termen de 3 ani de la data de cand trebuia sa va plateasca salariile. Actiunea este scutita de plata taxelor judiciare.

- unei proceduri de mediere.
Medierea conflictelor de munca poate interveni atat in faza extraprocesuala (inaintea declansarii unui proces in fata instantelor de judecata) cat si in etapa procesuala (dupa ce s-au formulat cereri de chemare in judecata, apeluri sau recursuri).
Pentru medierea conflictelor individuale de munca sunt aplicabile prevederile art. 73 alin. (2) din Legea nr. 192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator, cu modificarile si completarile ulterioare. ( art. 178 (2) din Legea 62/2001 a Dialogului social).

- unei cereri de deschidere a procedurii de insolventa.
Potrivit Legii nr.85/2014, valoarea-prag pentru a putea fi introdusa cererea de deschidere a procedurii de insolventa pentru salariati este de 6 salarii medii brute pe economie/salariat. (art.5 pct.72).

si daca are " spate " ( relatii , pile ) in ministere , eu ce sanse as avea sa mai vad vreun ban de la el , chiar si cu tribunal si cu ITM ?

am auzit ca are rude printr-un minister .

Cu scuzele de rigoare, atunci nu va mai plangeti, daca plecati de la premisa ca are rude in minister .. exista alte institutii care pot sanctiona traficul de influenta.

dar cine poate stabili valoarea imputatiei pentru rebuturi ? patronul sau se face vreo comisie independenta de firma ?

In general, se constituie o comisie, daca nu au deja calculat pretul piesei.