Parerea mea 110 % ABUZ, doar o sperie pe sotia dvs. ( a vazut ca este o fire mai firava si profita).
Concediul de risc maternal este concediul pe care îl poate solicita salariata dacă se regăseşte în anumite cazuri, atunci când, ca urmare a evaluării riscurilor prezente la locul de muncă al acesteia, nu se poate, din motive justificate în mod obiectiv, să se dispună modificarea condiţiilor şi/sau a programului de muncă al acesteia sau măsura repartizării ei la alt loc de muncă, fără riscuri pentru sănătatea sau securitatea sa şi/sau a fătului ori a copilului.
Cazurile în care se află salariata care poate solicita concediul de risc maternal sunt:
a) salariata gravidă este femeia care anunţă în scris angajatorul asupra stării sale fiziologice de graviditate şi anexează un document medical eliberat de medicul de familie sau de medicul specialist care să îi ateste această stare;
b) salariata care a născut recent este femeia care şi-a reluat activitatea după efectuarea concediului de lăuzie şi solicită angajatorului în scris măsurile de protecţie prevăzute de lege, anexând un document medical eliberat de medicul de familie, dar nu mai târziu de şase luni de la data la care a născut;
c) salariata care alăptează este femeia care, la reluarea activităţii după efectuarea concediului de lăuzie, îşi alăptează copilul şi anunţă angajatorul în scris cu privire la începutul şi sfârşitul prezumat al perioadei de alăptare, anexând documente medicale eliberate de medicul de familie în acest sens.
În plus, în conformitate cu art. 9 din OUG nr. 96/2003 privind protecţia maternităţii la locul de muncă, în cazul în care o salariată se află în una dintre situaţiile menţionate mai sus şi desfăşoară la locul de muncă o activitate care prezintă riscuri pentru sănătatea sau securitatea sa ori cu repercusiuni asupra sarcinii şi alăptării, în sensul celor prevăzute la art. 5 alin. (1) din Ordonanţă, angajatorul este obligat să îi modifice în mod corespunzător condiţiile şi/sau orarul de muncă ori, dacă nu este posibil, să o repartizeze la alt loc de muncă fără riscuri pentru sănătatea sau securitatea sa, conform recomandării medicului de medicina muncii sau a medicului de familie, cu menţinerea veniturilor salariale.
Concediul de risc maternal se solicită, în funcţie de cazurile în care se află salariata, după cum urmează:
- înainte de data solicitării concediului de maternitate, atunci când este vorba despre salariatele gravide care au anunţat angajatorul în prealabil şi respectând procedura menţionată mai sus la punctul a cu privire la starea lor de graviditate;
- după revenirea din concediul postnatal obligatoriu (respectiv cel de 42 de zile de după naştere), atunci când este vorba despre salariate care au născut recent şi si-au reluat activitatea după efectuarea concediului de lăuzie (conform punctului b de mai sus) sau când este vorba despre salariatele care alăptează revenind la muncă după efectuarea concediului de lăuzie (conform punctului c de mai sus) – în acest caz, concediul de risc maternal poate fi solicitat de către salariată dacă aceasta nu solicită concediul şi indemnizaţia pentru creşterea şi îngrijirea copilului până la doi ani sau, în cazul copiilor cu handicap, până la împlinirea vârstei de trei ani.
Concediul de risc maternal poate fi acordat de medicul de familie sau medicul specialist, în întregime sau fracţionat, pe o perioadă ce nu poate depăşi 120 de zile, în baza unui certificat medical. Acesta nu poate fi acordat simultan cu alte concedii prevăzute de legislaţia privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale.
Astfel, conform art. 7 alin. 3 din Normele metodologice de punere în aplicare a OUG nr. 96/2003:
„Concediul de risc maternal se acordă pe durate care nu pot depăşi, cumulat, 120 de zile calendaristice, astfel:
a) integral sau fracţionat, până în a 63-a zi anterioară datei estimate a naşterii copilului, respectiv anterioară datei intrării în concediul de maternitate;
b) integral sau fracţionat, după expirarea concediului postnatal obligatoriu şi, dacă este cazul, până la data intrării în concediul pentru creşterea copilului în vârstă de până la doi ani sau, în cazul copilului cu handicap, până la trei ani;
c) integral sau fracţionat, înainte sau după naşterea copilului, pentru salariata care nu îndeplineşte condiţiile pentru a beneficia de concediul de maternitate, în conformitate cu prevederile legii.”
Pe durata concediului de risc maternal, salariata are dreptul la indemnizaţie de risc maternal, care este suportată din bugetul asigurărilor sociale şi plătită de angajator. Această îndemnizaţie este plătită în baza concediului medical eliberat de medicul de familie sau medicul specialist, cu avizul medicului de medicina muncii. În funcţie de momentul în care acest concediu este solicitat (respectiv înainte sau după naştere), se va prezenta, pe lângă concediul medical, şi certificatul de naştere al copilului.
Concediul şi plata indemnizaţiei de risc maternal se efectuează lunar de către angajator, cel mai târziu odată cu lichidarea drepturilor salariale pe luna în care se acordă concediul de risc maternal şi aceste sume (indemnizaţiile de risc maternal) plătite de angajator se deduc de către plătitori din contribuţiile de asigurări sociale datorate pentru luna respectivă.
În conformitate cu art. 31 din OUG nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, concediul şi indemnizaţia de risc maternal se acordă fără condiţie de stagiu de cotizare şi este în cuantum 75% din baza de calcul reprezentând media veniturilor lunare din ultimele şase luni din cele 12 luni din care se constituie stagiul de cotizare, până la limita a 12 salarii minime brute pe ţară lunar, pe baza cărora se calculează contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii. În plus, durata concediului pentru risc maternal nu va diminua numărul zilelor de concediu medical acordate unui asigurat pentru celelalte afecţiuni.
O zi buna.
Neplata salariului poate face obiectul unei :
- unei sesizari la ITM-ul in raza caruia acel angajator isi are sediul social
In sesizare veti specifica datele dvs de identitate , precum si neregulile savarsite de catre angajatorul dvs in legatura cu relatiile de munca, securitatea si sanatatea in munca . De exemplu, neplata drepturilor salariale, neinregistrarea demisiei, neplata orelor suplimnetare, neacordarea repausului saptamanal etc.
ITM-ul va constata incalcarea legislatiei muncii si va putea sanctiona - indirect - cu avertisment sau cu amenda pe angajator, dar nu-l poate obliga pe angajator sa va plateasca salariile restante.
Sesizarile pot fi transmise catre ITM (Inspectoratul Teritorial de Munca) prin:
- posta;
- e-mail;
- fax;
- inregistrate chiar la sediul institutiei.
- unei actiuni in instanta la Tribunalul in raza caruia aveti domiciliul sau locul de munca.
Singura autoritate in stat care il poate obliga pe angajator este instanta de judecata. Actiunea se depune la Tribunalul in a carui raza aveti domiciliu sau locul de munca , in termen de 3 ani de la data de cand trebuia sa va plateasca salariile. Actiunea este scutita de plata taxelor judiciare.
- unei proceduri de mediere.
Medierea conflictelor de munca poate interveni atat in faza extraprocesuala (inaintea declansarii unui proces in fata instantelor de judecata) cat si in etapa procesuala (dupa ce s-au formulat cereri de chemare in judecata, apeluri sau recursuri).
Pentru medierea conflictelor individuale de munca sunt aplicabile prevederile art. 73 alin. (2) din Legea nr. 192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator, cu modificarile si completarile ulterioare. ( art. 178 (2) din Legea 62/2001 a Dialogului social).
- unei cereri de deschidere a procedurii de insolventa.
Potrivit Legii nr.85/2014, valoarea-prag pentru a putea fi introdusa cererea de deschidere a procedurii de insolventa pentru salariati este de 6 salarii medii brute pe economie/salariat. (art.5 pct.72).
avocatnet.ro explicăm legislația
ContSters390045, utilizator
mihaelasofronea