RIL nu puteti cere. In acest sens a se vedea: Recursul în interesul legii,
Noul Cod de procedura civila: "Art. 514-Calitatea procesuală (adica cine are dreptul de a cere)
Pentru a se asigura interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către toate instanţele judecătoreşti, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, din oficiu sau la cererea ministrului justiţiei, Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, colegiile de conducere ale curţilor de apel, precum şi Avocatul Poporului au îndatorirea să ceară Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să se pronunţe asupra problemelor de drept care au fost soluţionate diferit de instanţele judecătoreşti."
Teoretic ati putea solicita revizuirea, care reprezinta o cale extraordinara de atac, de retractare (cu exceptia motivului de revizuire, reglementat de art. 509, alin. 1, pct. 8 NCPC) si nesuspensiva de executare (potrivit art. 512 NCPC).
Revizuirea poarta asupra hotararilor pronuntate asupra fondului sau care evoca fondul (art. 509, alin. 1 NCPC). Asadar, hotararile pot fi pronuntate in prima instanta, in apel sau chiar si in recurs in fond dupa casare (imprejurare in care este evocat fondul).
Prin exceptie, art. 509, alin. (2) NCPC enumera in mod limitativ situatiile in care sunt supuse revizuirii si acele hotarari care nu evoca fondul:
– in ipoteza in care un judecator a fost condamnat definitiv pentru o infractiune privitoare la pricina, de natura sa influenteze solutia pronuntata in cauza (art. 509, alin. 1, pct. 3 NCPC – in cazul condamnarii martorului, a expertului sau a declararii inscrisului ca fals, prevederile art. 509, alin. 2 NCPC nu isi gasesc aplicare);
– cand un judecator a fost sanctionat disciplinar definitiv, pentru exercitarea functiei cu rea-credinta sau grava neglijenta, ceea ce a influentat solutia pronuntata in cauza (art. 509, alin. 1, pct. 4 NCPC);
– cand statul, alte persoane juridice de drept public, minorii si cei pusi sub interdictie judecatoreasca sau cei pusi sub curatela nu au fost aparati deloc ori au fost aparati cu viclenie de catre cei desemnati sa ii apere (art. 509, alin. 1, pct. 7 NCPC);
– in situatia existentei unor hotarari definitive potrivnice, date de instante fie de acelasi grad, fie diferite, care incalca autoritatea de lucru judecat a primei hotarari (art. 509, alin. 1, pct. 8 NCPC);
Printre motivele cererii de revizuire, care sunt limitativ enumerate in cuprinsul art. 509, alin. 1, pct. 1-11 NCPC, găsim punctul 8, care se aplica în speţ Dvs.("Exista hotarari definitive potrivnice, pronuntate de instante de acelasi grad ori de grade diferite, care incalca autoritatea de lucru judecat a primei hotarari.").
Pentru a fi admisibila cererea de revizuire pentru contrarietate, este necesar ca:
– fie sa nu fi fost invocata exceptia autoritatii de lucru judecat in cel de-al doilea proces, sau
– desi exceptia a fost invocata, instanta de judecata sa fi omis a se pronunta asupra acesteia.
Subiectii revizuirii, adică persoanele care pot formula cereri de revizuire sunt: partile in proces, procurorul si tertii avand legimitare procesuala (succesorii partilor, creditorii si tertii introdusi in Potrivit art. 510, alin. (1) NCPC este competenta cu solutionarea cererii de revizuire instanta care a pronuntat hotararea atacata (regula generala). De la aceasta regula, legiuitorul stabileste doua exceptii:
a) In ipoteza in care motivul pentru care s-a solicitat revizuirea il constituie existenta hotararilor definitive potrivnice, ce incalca autoritatea de lucru judecat a celei dintai pronuntate (art. 509, alin. 1, pct. 8 NCPC), competenta revine instantei mai mare in grad fata de aceea care a dat prima hotarare.
Ca o derogare si de la exceptia anterior enuntata, daca oricare dintre respectivele instante de recurs este Inalta Curte de Casatie si Justitie, aceasta din urma va fi investita cu solutionarea cererii de revizuire.
b) Atunci cand sunt invocate motive care atrag competente diferite, nu se produce prorogarea de competenta (art. 510, alin. 3 NCPC).
PROBLEMA apare în ceea ce priveşte termenul de exercitare.
Termenul de revizuire difera, in functie de motivele invocate pentru exercitarea caii de atac (art. 511 NCPC):
1) Ca regula, termenul pentru exercitarea revizuirii este de o luna, calculata astfel:
– de la comunicarea hotararii, atunci cand instanta nu s-a pronuntat asupra unui lucru cerut, s-a pronuntat asupra unui lucru ce nu s-a cerut ori a dat mai mult decat s-a cerut;
– de la cel din urma act de executare, in ipoteza in care obiectul pricinii nu se mai afla in fiinta;
– de la data la care partea a luat la cunostinta privitor la hotararea instantei penale de condamnare a judecatorului, martorului sau a expertului – pentru o infractiune privitoare la pricina sau despre hotararea prin care a fost declarat fals inscrisul ce a avut un rol determinant in solutionarea cauzei. Legiuitorul instituie, corelativ, si un termen de decadere de un an, socotit de la data ramanerii definitive a hotararii penale, ori de trei ani – in imprejurarea in care partea a luat la cunostinta despre cauzele ce au determinat impozibilitatea constatarii infractiunii printr-o cauza penala;
– din ziua in care partea a fost incunostiintata referitor la hotararea definitiva, de sanctionare disciplinara a judecatorului, dar nu mai tarziu de un an de la data ramanerii definitive a celei dintai – in situatia in care Solutia pronuntata in cauza a fost influentata de exercitarea functiei cu rea-credinta ori cu grava neglijenta – de catre magistratul ulterior sanctionat;
– de la data la care s-au descoperit inscrisurile – atunci cand aceasta este ulterioara pronuntarii hotararii iar aceasta intarziere a fost determinata fie de reaua-credinta a partii adverse (care le-a retinut), fie de imprejurari ce exced vointei partilor;
– din ziua in care partea a luat la cunostinta de anularea, casarea sau schimbarea hotararii pe care s-a intemeiat hotararea a carei revizuire se solicita. Si in acest context este impus un termen de decadere, de maxim un an, socotit de la data ramanerii definitive a hotararii de anulare, casare sau schimbare;
– atunci cand statul nu a fost aparat ori a fost aparat cu viclenie de cei desemnati sa il apere, termenul pentru solicitarea revizuirii este calculat de la data la care statul (sau orice persoana de drept public) a fost incunostiintat despre hotarare, insa nu mai tarziu de un an de la data ramanerii definitive a acesteia;
– in cazul in care nu s-a asigurat ori s-a indeplinit cu viclenie apararea minorilor, a persoanelor puse sub interdictie judecatoreasca ori sub curatela, termenul este de sase luni si se calculeaza, dupa caz, de la data la care persoanele interesate au luat cunostinta despre hotarare (insa nu mai tarziu de un an de la dobanidrea capacitatii depline de exercitiu), sau de la momentul inlocuirii tutorelui persoanei puse sub interdictie, de la incetarea curatelei ori inlocuirea curatorului;
– in cazul hotararilor definitive potrivnice, calculul termenului se face de la data ramanerii definitive a ultimei hotarari.
Nerespectarea termenelor procedurale prescrise de art. 511 NCPC atrage sanctiunea decaderii, potrivit dispozitiilor art. 185, alin. 1 NCPC, cererea de revizuire inregistrata peste termen fiind lovita de nulitate.
avocatnet.ro explicăm legislația
vbc