Buna seara. Am o rugaminte, sunt studenta si printre examenele la management si economie am si unu de drept comercial.
Tema pt examen este: de gasit o speta pe drep comercial dintre doua societati si de facut o aparare la partea care pierde.
Nu am notiuni de drept pt ca nu am facut aceasta materie. #-o
Am apelat la niste prieteni am gasit o speta dar nu stiu cum ar trebui sa fac recursul. In speta nu sunt prezentate numele societatilor ci ele sunt notate cu x si y. Va rog daca ma puteti ajuta sa pot face un apel. eu trebuie sa fiu avocatul partii care pierde.
Va multumesc.
Pe rol, pronunţarea asupra cererii având drept obiect „pretenţii”, formulată de reclamanta SC X, în contradictoriu cu pârâta SC Y.
T R I B U N A L U L,
Deliberând asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin cererea adresată acestei instanțe la data de XXX și înregistrată sub nr. XXX, din aceeaşi dată, creditorul SC X a solicitat deschiderea procedurilor reglementate de Legea nr. 85/2014 privind procedura insolvenței față de debitorul SC Y motivat de faptul că acesta îi datorează următoarele sume: debit principal în cuantum de 187.094,92 lei, sumă reprezentând rest din contravaloarea facturilor fiscale nr. 12/27.03.2015, nr. 36/08.10.2014 si nr. 37/08.10.2014; 14.224,60 lei, reprezentând penalități contractuale în cuantum de 0,1 % pe zi de întârziere, calculate de la data scadenței debitului principal (respectiv 07.11.2014, 07.11.2014 si 26.04.2014) și până la data de 30.05.2015; penalități contractuale în cuantum de 0,1 % pe zi de întârziere, calculate în continuare de la data de 31.05.2015 și până la data deschiderii procedurii; cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, a arătat următoarele:
În fapt, între creditor, în calitate de "Consultant" și debitor, în calitate de "Beneficiar" s-au desfășurat relații comerciale, relații ce s-au născut în temeiul Contractului de prestări servicii consultanță nr. 233/15.05.2013 și în temeiul Contractului de prestări servicii proiectare nr. 234/15.05.2013, contracte însușite de ambele părți prin semnare și ștampilare.
Relațiile comerciale, efectuate în baza contractelor mai sus menționate, au constat în: servicii de consultanță, constând în Elaborare Plan de Afaceri și Consultanță în managementul și implementarea investiției aferente proiectului pe toata durata, în conformitate cu obiectul contractului nr. 233/15.05.2013 - fapt consemnat în procesul verbal de predare primire nr. 265 din data de 31.05.2013; servicii de proiectare, constând în Elaborare Studiu de Fezabilitate, Elaborare Proiect Tehnic, Asistență Tehnică, în conformitate cu obiectul contractului nr. 234/15.05.2013 - fapt consemnat în procesul verbal de predare primire nr. 266 din data de 31.05.2013.
Având în vedere îndeplinirea obligaţiilor contractuale, creditorul a procedat la emiterea în condiţii de legalitate a următoarelor facturi fiscale: VS36/24.06.2014 pentru suma de 10.000 lei fără TVA (parţial din valoarea totală de 27.000 lei fără TVA pentru elaborare studiu de fezabilitate); VCS36/08.10.2014 pentru suma de 17.000 lei fără TVA(rest rămas de facturat pentru elaborare studiu de fezabilitate); VCS37/08.10.2014 (pentru elaborare plan de afaceri) în valoare de 23.000 lei fără TVA; VIS12/27.03.2015 (pentru elaborarea proiectului tehnic) în valoare de 114.468 lei fără TVA.
Aceste facturi au fost acceptate la plată şi achitate parţial (respectiv 10.000 lei fără
TVA-contravaloarea facturii VS36/24.06.2014 şi 4.445 lei cu TVA din valoarea facturată
pentru elaborarea planului de afaceri din factura VCS 37, achitat în numerar cu chitanţa
VCS21, în data de 06.03.2015), însă neachitate integral până la data cererii de chemare în judecată, ceea ce demonstrează faptul ca deține o creanță certă, lichidă și exigibilă împotriva debitorului.
În baza documentaţiei elaborate de SC X (planul de afaceri şi studiul de fezabilitate), SC Y a obţinut finanţare nerambursabilă în valoare de 1.688.391 lei şi a semnat contractul de finanțare nr. 178/12.06.2014. Acest lucru este o dovadă în plus a faptului că creditorul a prestat cu profesionalism serviciile contractate.
Precizează creditorul faptul că, deși a predat toată documentația elaborată conform obiectelor contractelor anterior menționate, deși debitorul a confirmat recepționarea acestora prin semnarea și ștampilarea proceselor verbale nr. 265/31.05.2013, nr. 266/31.05.2013 şi nr. 400/08.10.2014, acesta nu și-a îndeplinit obligația principală ce derivă din contracte (art.4) respectiv de plata a prețului - evident, din lipsa disponibilului pentru acoperirea datoriilor scadente.
În ceea ce privește capătul de cerere privind plata penalităților contractuale,
calculate de la scadența facturilor fiscale până la stingerea integrală a debitului, în calitate de creditor de bună credință, care și-a onorat în totalitate și ca un bun proprietar toate obligațiile ce îi reveneau potrivit dispozițiilor contractuale creditorul este îndreptățit să solicite plata penalităților, calculate de la data scadenței, în raport de plățile parțiale efectuate de către debitor, și până la data deschiderii procedurii.
Având în vedere faptul că debitorul nu a achitat la termenul scadent facturile fiscale, consideră creditorul că este îndreptățit și la plata penalităților contractuale, conform art. 1523 alin. 2 lit. d Cod civil, debitorul fiind pus în întârziere de la data scadenței facturilor și până la data achitării integrale a debitului.
De comun acord, creditorul și debitorul au stabilit penalități de întârziere în procent de 0.1% pe zi, calculate la suma ce trebuie achitată, în situația în care beneficiarul nu își îndeplinește obligația de plată (art. 5 din contractul nr. 233 si 234 ).
Penalitățile aferente facturilor au fost calculate astfel: pentru factura VCS36/08.10.2014, valoare rămasă de încasat 21.080 lei TVA inclus, penalitățile se calculează începând cu data de 07.11.2014 până la 30.05.2015, sunt 205 zile x 0.1 %/zi din 21.080 lei, rezultă suma de 4.321,40 lei; pentru factura VCS36/08.10.2014, valoarea rămasă de încasat 24.074,60 lei TVA inclus, penalitățile se calculează începând cu data de 07.11.2014 până la 30.05.2015, sunt 205 zile x 0.1 %/zi din 21.080 lei, rezultă 4.321,40 lei; pentru factura VIS12/27.03.2015, valoarea rămasă de încasat 141.940,32 lei TVA inclus, penalitățile se calculează începând cu data de 26.04.2015 până la 30.05.2015 sunt 35 zile x 0,1 %/zi din 141.940,32 lei rezultă 4.967,91 lei, totalul penalităților cuantificate până la data de 30.05.2015 fiind în cuantum de 14.224,60 lei.
În drept, creditorul și-a întemeiat cererea pe dispoziţiile art. 70 alin. 1 din Legea 85/2014, potrivit cărora orice creditor îndreptăţit să solicite deschiderea procedurii poate introduce o cerere de deschidere a procedurii împotriva unui debitor prezumat în insolvenţă.
Creditorul a solicitat să se ia act de faptul ca sunt îndeplinite condițiile prevăzute de aceste acte normative: debitorul are calitatea de comerciant, fiind înregistrat la ONRC; creanța izvorăște dintr-un raport comercial și este de natură comercială; creanța este certă (întrucât nu este contestată de debitor nici sub aspectul izvorului și nici al întinderii), lichidă (întrucât cuantumul ei este determinat), și exigibilă (termenul de scadență fiind depășit); valoarea creanței neachitate depașește valoarea minimă de 40.000 lei; deși notificat, debitorul nu și-a onorat, cu rea credință, obligația de plată; au trecut mai mult de 60 de zile de la data scadenței debitului.
Prin întâmpinare și contestația la cererea introductivă, debitorul SC Y a solicitat respingerea cererii ca nefondată și obligarea creditorului la plata unei cauțiuni în cuantum de 10% din valoarea cererii; cu cheltuieli de judecată.
În motivarea contestației, a arătat că nu se află în stare de insolvenţă prezumata,
întrucât fondurile băneşti disponibile nu sunt insuficiente pentru plata datoriilor exigibile. Astfel, în cauză nu este aplicabilă prezumţia prevăzută de art. 5 pct. 29 din Legea nr. 85/2014, întrucât nu se află în starea de insolvenţă definită ca atare în art. 3 pct. 1 din lege ca acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizează prin insuficienţa fondurilor băneşti disponibile pentru plata datoriilor exigibile.
Potrivit art. 5 pct. 29 din Legea nr. 85/2014, insolvenţa este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizează prin insuficienţa fondurilor băneşti disponibile pentru plata datoriilor certe, lichide şi exigibile, astfel:
a) insolvenţa debitorului se prezumă atunci când acesta, după 60 de zile de la scadenţă, nu a plătit datoria sa faţă de creditor; prezumţia este relativă;
b) insolvenţa este iminentă atunci când se dovedeşte că debitorul nu va putea plăti la scadenţă datoriile exigibile angajate, cu fondurile băneşti disponibile la data scadenţei.
Ori, debitorul a derulat si derulează in continuare relaţii comerciale, efectuând rulaj debitor (plăţi) si rulaj creditor (încasări), astfel încât nu se poate reţine că se află în vreuna din cazurile expres prevăzute de lege.
În plus, faţă de motivele pentru care se contestă starea de insolvenţă, debitorul invocă şi faptul că nu sunt îndeplinite cerinţele legii, creanţa invocată nefiind certă, lichidă si exigibilă. Această condiţie trebuie îndeplinită de orice creditor, indiferent că este creditor bugetar, chirografar sau garantat, la data deschiderii procedurii. Potrivit dispoziţiilor legale în vigoare, creanţa certă este aceea a cărei existenţă rezultă din însuşi actul de creanţă sau şi din alte acte, emanate de la debitor sau recunoscute de dânsul, creanţa este lichida atunci când câtimea ei este determinată prin însuşi actul de creanţă sau când este determinabilă cu ajutorul actului de creanţă sau şi a altor acte neautentice, fie emanând de la debitor, fie recunoscute de dânsul, fie opozabile lui în baza unei dispoziţii legale sau a stipulaţiilor conţinute în actul de creanţă, chiar dacă prin această determinare ar fi nevoie de o osebita socoteală. În cauza de faţă creanţa nu este certă, fiind contestată de către debitoare, între părţi purtându-se în perioada 2014-2015 o lungă corespondenţă în acest sens.
Debitorul a învederat instanței următoarele aspecte:
Se menţionează în cererea de declanşare a procedurii insolvenţei faptul că creditorul a emis mai multe facturi către debitor, facturi ataşate acestei cereri care vin în contradicţie cu susţinerile sale din contract. Astfel, în ceea ce priveşte suma de 21.080 lei înscrisa în factura VC 36 - contravaloare studiu de fezabilitate, solicitată de creditor acesta nu era în drept să o ceară motivat de faptul că, contravaloarea acestor servicii urma să se plătească după primirea finanţării, finanţare care nu a mai primit-o.
În ceea ce priveşte factura VC 37 şi nu 36 cum greşit s-a notat în cerere, în cuantum de 24.074,60 lei - contravaloare elaborare plan de afaceri, şi această sumă trebuia achitată după primirea finanţării, finanţare care, aşa cum a arătat, nu a primit-o.
În ceea ce priveşte factura VC 12, în cuantum de 141.940,32 lei - contravaloare elaborare proiect tehnic, aceasta nu a fost însușită, şi mai mult decât atât a denunţat contractele încheiate cu creditorul motivat de faptul că datorită întârzierii nejustificate la întocmirea documentaţiei, nu a fost depusă prima cerere de rambursare în termen, proiectul tehnic a fost depus cu întârziere, a fost întârziată foarte mult obţinerea avizelor şi nu s-a putut ţine licitaţia pentru începerea lucrărilor, contractul de finanţare a fost reziliat. Acest aspect este reţinut în minuta întâlnirii de conciliere din data de 16.04.2015 emisă de D.G.P. - AMPOP. Acest aspect - respectiv culpa exclusivă a consultantului în pierderea proiectului a fost consemnată şi în minuta menţionata mai sus. Debitorul arată că l-a notificat în mai multe rânduri pe creditor şi i-a solicitat în mod expres finalizarea documentaţiei, motivat de faptul că din culpa sa exclusivă exista riscul pierderii finanţării. Acesta fapt s-a şi întâmplat, astfel încât debitorul nu a mai obţinut nici o tranşă de finanţare, contractul fiind reziliat.
Facturile emise şi depuse de creditor sunt documente contabile şi nu reprezintă titlu de creanţă cert, lichid si exigibil. Mai mult decât atât, nu exista dovada comunicării facturii către debitor şi nici nu apare la rubrica delegat dovada înmânării acesteia.
Prin întâmpinarea la contestația debitorului, creditorul SC X a solicitat respingerea obligării la plata unei cauțiuni iar pe fondul cauzei respingerea contestației ca nefondată, cu consecința deschiderii procedurii, pentru următoarele motive:
Referitor la plata cauțiunii a arătat că, având în vedere faptul că deţine împotriva debitorului o creanţă certă, lichidă şi exigibilă recunoscută şi însuşită de către acesta, nu este necesară plata unei cauțiuni întrucât este mai mult decât suficient prejudiciul bănesc pe care i l-a provocat debitorul şi, pe cale de consecinţă, lipsirea de acele fonduri băneşti încă din anul
2014. Totodată, debitorul nu a motivat în nici un fel cererea de consemnare a cauţiunii şi nu a justificat prejudiciul pe care l-ar suferi.
Întrucât scopul obligaţiei de plata a unei cauţiuni este pentru acoperirea eventualelor pagube suferite de către debitor în urma introducerii unei cereri în mod abuziv, ori in situaţia de față cererea este pe deplin justificată având în vedere faptul că deţine o creanţă certă, lichidă şi exigibilă dar neonorată.
Astfel, întrucât legea dispune că judecătorul poate obliga creditorii la plata cauţiunii la cererea debitorului, practica a decis că cererea debitorului trebuie să aibă o justificare conformă scopului cauţiunii adică împiedicarea abuzului de drept al creditorilor, iar în situaţia de faţă creditorul nu consideră un abuz prin solicitările descrise în cererea de declanşare a procedurii insolvenţei.
Menţionează creditorul faptul ca debitorul, în cuprinsul contestației nu motivează în nici un fel ce prejudiciu ar putea suferi ca urmare a cererii de declanşare a procedurii insolvenţei.
Judecătorul sindic are posibilitatea şi nu obligaţia de a dispune consemnarea cauţiunii, iar pentru a se justifica o astfel de măsură, debitorul trebuie să invoce motive temeinice care privesc eventualele pagube pe care le-ar suferi în cazul respingerii cererii de deschidere a procedurii.
Cu privire la fondul cauzei, arătat că în cuprinsul contestaţiei formulate, debitorul contestă starea de insolvenţă, raportat în esenţă, la faptul ca neplata debitului datorat nu se datorează insuficienţei fondurilor băneşti disponibile pentru plata datoriilor exigibile, ci că ar fi vorba despre un refuz de plată justificat de reaua-credinţă, afirmaţii total nefondate, având în vedere următoarele considerente:
Aşa cum a arătat în cererea introductivă, intre părți s-au desfăşurat relaţii comerciale, ce s-au născut în temeiul Contractului de prestări servicii consultanţă nr. 233/15.05.2013 şi în temeiul Contractului de prestări servicii proiectare nr. 234/15.05.2013, contracte însuşite de ambele părţi prin semnare şi ştampilare.
Potrivit contractului nr. 233, părţile au convenit la art. 4, următoarele "Modalităţi de plată: valoarea totală a contractului de prestări servicii de consultanţă şi servicii de proiectare este de 257.214 lei, la care se adaugă TVA. Această suma sem împarte astfel:
Pentru servicii de consultanţă: 23.000 lei; pentru elaborarea Planului de afaceri - se va achita după aprobarea finanţării; 67.025 lei pentru consultanţă în managementul şi implementarea investiţiei aferente proiectului - se va achita proporţional pe durata implementării proiectului;
Pentru servicii de proiectare: 114.468 lei pentru elaborarea proiectului tehnic - plata se face în cel mult 15 zile de la semnarea procesului verbal de predare-primire; 27.000 lei pentru elaborarea studiului de fezabilitate - plata se va face după aprobarea finanţării; 25.721 lei pentru asistenţă tehnică - se va achita proporţional pe toată durata implementării proiectului".
Potrivit Contractului nr. 234, "valoarea totală a contractului este de 167.189 lei, la care se adaugă TVA. Această suma se împarte astfel: 114.468 lei pentru elaborarea proiectului tehnic - plata se va face la cel mult 15 zile de la semnarea procesului de predare-primire; 27.000 lei pentru elaborarea studiului de fezabilitate - plata se va face după aprobarea finanţării; 25.721 lei pentru asistenţă tehnica - se va achita proporţional pe toată durata implementării proiectului.
Deşi i-a predat beneficiarului toată documentaţia conform proceselor verbale nr. 265/31.05.2013, nr. 266/31.05.2013 şi nr. 400/08.10.2014 confirmate prin semnare şi ştampilare de debitor, acesta nu şi-a îndeplinit obligaţia principală ce derivă din contracte (art.4) respectiv de plată a preţului, evident, din lipsa disponibilului pentru acoperirea datoriilor scadente.
Având în vedere îndeplinirea obligaţiilor contractuale, a procedat la emiterea în
condiţii de legalitate a facturilor fiscale, acestea fiind acceptate la plată și achitate parțial.
În baza documentaţiei elaborate de creditor (planul de afaceri şi studiul de fezabilitate), debitorul a obţinut finanţare nerambursabilă în valoare de 1.688.391 lei şi a semnat contractul de finanţare nr. 178/12.06.2014. Acest lucru este o dovadă în plus a faptului că creditorul a prestat cu profesionalism serviciile contractate, însa debitorul nu a achitat sumele restante datorita lipsei disponibilului pentru plata datoriilor .
Astfel creanța este certă, posibila existenţă a ei neputând fi pusă în discuţie de către debitor întrucât facturile au fost acceptate la plata şi achitate parţial, debitorul recepţionând toată documentaţia conform proceselor verbale nr.265/31.05.2013, nr. 266/31.05.2013 şi nr. 400/08.10.2014 confirmate prin semnare şi ştampilare.
Creanța este lichidă, întrucat câtimea ei este determinată.
Creanța este și exigibilă, întrucât a ajuns şi a depăşit scadenţa. Drept urmare, debitul este în cuantum de 187.094.92 lei, sumă reprezentând rest din contravaloarea facturilor fiscale nr. VIS12/27.03.2015, nr. VCS36/08.10.2014 si nr. VCS37/08.10.2014, la care se adaugă penalităţi contractuale în cuantum de 0,1% pe zi de întârziere, de la scadenţă şi până la plata integrală.
Referitor la susţinerile debitorului privind întârzierea în întocmirea documentaţiei, creditorul a arătat că, conform art. 4, pct. 5 din contractual de finanţare nr. 178/12.06.2014, al cărui beneficiar este debitorul, acesta trebuia să depună proiectul tehnic la autoritatea finanţatoare, în termen de 4 luni de la semnarea contractului de finanţare, respectiv până la data de 12.10.2014.
Cu toate că debitorul nu şi-a îndeplinit obligaţiile de plată pentru serviciile prestate (respectiv elaborarea planului de afaceri şi elaborarea studiului de fezabilitate), creditorul a fost de bună credinţă şi, din dorinţa de a nu bloca derularea investiţiei, a elaborat proiectul tehnic care a fost predat debitorului, fapt consemnat în procesul-verbal nr. 400/08.10.2014.
În concluzie, firma de consultanţă a predat proiectul tehnic către SC Y înainte de termenul prevăzut în contractul de finanţare pentru depunerea acestuia de către beneficiar la autoritatea finanţatoare.
Creditorul a elaborat studiul de fezabilitate şi proiectul tehnic, care au fost predate către debitor, predări consemnate în procesele-verbale nr. 266/31.05.2013 şi respectiv 400/08.10.2014. Acest lucru denotă că afirmaţiile debitorului din adresa nr. 7/11.07.2015 cum că studiul de fezabilitate a fost obţinut prin efortul propriu al SC Y sunt total nefondate.
De asemenea, afirmaţiile debitorului, menţionare şi în minuta întâlnirii de conciliere nr. 287516/16.04.2015, cum că proiectul tehnic a fost depus cu întârziere, sunt nefondate. Creditorul i-a predat proiectul tehnic debitorului în data de 08.10.2014, fără a depăşi termenul menţionat la art. 4, pct. 5 din contractul de finanţare.
De asemenea, organizarea licitaţiei de lucrări, construcţii nu intră în sarcina creditorului şi nu face parte din obiectul contractelor 233/15.05.2013 şi 234/15.05.2013. Astfel, organizarea licitaţiei de lucrări, construcţii este strict responsabilitatea beneficiarului, respectiv a debitorului.
Referitor la afirmaţiile cu privire la faptul că "obligaţia firmei de consultanță era să
depună cerere de finanţare în luna septembrie 2014 tranşa I pentru organizare de şantier, cerere de finanţare tranşa a II-a în luna noiembrie 2014, cerere de finanţare tranşa a III-a în luna februarie 2015 şi cerere de finanțare pentru ultima tranşă în luna mai 2015, creditorul face menţiunea că nu este vorba de cereri de finanţare, ci de cereri de rambursare. Cererea de finanţare reprezintă documentaţia care se depune în vederea obţinerii finanţării nerambursabile, iar cererea de rambursare reprezintă solicitarea care se întocmeşte pentru decontarea de către autoritatea finanţatoare a cheltuielilor eligibile efectuate pentru realizarea investiţiei.
Conform contractului de finanţare, dosarul cererii de rambursare trebuie să
cuprindă: copiile facturilor, copiile ordinelor de plată şi al altor documente de plată, copiile extraselor de cont, copiile adeverinţei ISC, copiile altor tipuri de adeverinţe. Cererile de rambursare se întocmesc pentru decontarea cheltuielilor efectuate, astfel că debitorul trebuia să efectueze cheltuieli (să plătească facturile pentru care dorea să facă cerere de rambursare) şi să solicite decontarea acestora către autoritatea finanţatoare.
Tranşele de rambursare sunt estimate de către beneficiar în declaraţia de
eşalonare a cheltuielilor de rambursare. Această declaraţie de eşalonare se transmite
către CRPOP Iaşi. Conform ultimei declaraţii de eşalonare depusă la CRPOP Iaşi, prima
tranşă de rambursare trebuia să fie depusă în luna noiembrie 2014 (nu în septembrie cum
menţionează debitorul în adresa nr. 7/11.07.2015) şi să aibă o valoare de 625.000 lei. Având în vedere că debitorul a plătit în cadrul acestui proiect doar suma de 13.585 lei(14.445,40-860,40 sumă ce reprezintă TVA-ul care nu este eligibil), ceea ce reprezintă 0,5% din totalul cheltuielilor eligibile din cadrul proiectului, nu a fost posibilă depunerea nici unei cereri de rambursare.
În concluzie, orice întârziere la care face referire debitorul nu este din vina creditorului, acesta din urmă dând dovadă de bună credinţă şi întocmind si proiectul tehnic în termen, chiar dacă debitorul nu a achitat nici măcar documentaţia întocmită de creditor pentru obţinerea finanţării nerambursabile, respectiv planul de afaceri şi studiul de fezabilitate, încălcând astfel prevederile contractuale.
Referitor la avizele care trebuiau obţinute de la Apele Române, creditorul a întocmit toată documentaţia necesară în vederea obţinerii acestora (cu toate că obţinerea acestor avize nu făcea parte din obiectul contractelor menţionate mai sus). În data de 15.10.2014, un reprezentant al creditorului s-a deplasat împreună cu d-na XXXXX la SGA Suceava pentru a depune documentaţia tehnică în vederea obţinerii avizului de amplasament. Prin adresa din 16.10.2014 către Primăria XXXXX, d-na XXX menţionează: "Având în vedere că s-a întocmit documentaţia în vederea obţinerii avizului de gospodărire al apelor în conformitate cu Ordinul 799/06.02.2012 al Ministrului Mediului şi Pădurilor vă rugăm să ne confirmaţi că aţi luat la cunoştinţă de solicitarea noastră şi vă rugăm totodată să fie informaţi şi proprietarii din zona limitrofă a obiectivului." Prin adresa nr. 52/17.10.2014 către Administraţia Bazinală de Apă Siret, d-na XXX solicită: "Deoarece amplasamentul este în zonă inundabilă este necesară executarea unor lucrări de apărare împotriva inundaţiilor pe o lungime de 600 ml şi o suprafaţă de 12000 mp. Întrucât lucrarea va fi amplasată pe terenul aparţinând statului român, vă rugăm să ne sprijiniţi cu demararea procedurii de concesionare prin licitaţie a terenului ocupat de lucrare.". Prin adresa nr. 20360/11.11.2014, Administraţia Bazinală de apă Siret comunica debitorului următoarele: "Administraţia bazinală de Apă Siret nu poate concesiona bunuri din domeniul public al statului, drept urmare vă recomandăm să vă adresaţi titularului bunului, care este Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice - Departamentul Ape, Păduri şi Piscicultură, prin a înainta o propunere de concesionare a suprafeţei de teren, reprezentând albie minoră, care va fi ocupată cu construcţii. Ulterior acestei informări, au fost obţinute de la titularii de teren acorduri de amplasare. În procesul verbal de constatare încheiat între debitor şi AN APELE ROMÂNE sunt menţionate următoarele: "Amplasamentul obiectivului va fi pe malul drept al râului Suceava, in zonă inundabilă, pe teren proprietate privată al beneficiarului şi parţial al altor persoane fizice, de la care s-a obţinut acord de amplasare şi se va obține declaraţie notarială".
Întârzierea în obţinerea avizelor de la Apele Române a fost cauzată exclusiv de faptul că debitorul nu a obţinut de la vecini declaraţiile notariale la care se face referire în procesul-verbal de constatare, creditorul îndeplinindu-şi cu profesionalism şi la termen toate prevederile contractuale.
Referitor la afirmaţia debitorului din adresa nr. 7/11.07.2015 "În data de 14.04.2015 ne-am prezentat la Ministerul Agriculturii şi dezvoltării Rurale DGM AMPOP, iar în urma discuţiilor purtate cu reprezentanţii acestei instituţii s-a ajuns la concluzia că din vina exclusivă a firmei de consultanţă s-a ajuns la pierderea proiectului indicându-se minuta înregistrată sub nr. 287516/14.04.2015", creditorul face următoarele precizări:
În minuta menţionată de debitor nu este menţionat de către reprezentanţii acestei instituţii că din vina exclusivă a firmei de consultanţă s-a ajuns la pierderea proiectului. Singura menţiune care se face în această minută referitor la firma de consultanţă, este următoarea: "În cadrul discuţiilor purtate, BENEFICIARUL a precizat că din cauza relaţiei contractuale problematice pe care o are cu firma de consultanţă a fost depus cu întârziere proiectul tehnic, a fost întârziată foarte mult obţinerea avizelor şi nu s-a putut ține licitaţia pentru începerea lucrărilor.", aceasta reprezentând afirmaţia debitorului.
În ceea ce priveşte ultimul paragraf din adresa nr. 7/11.07.2015, creditorul arată că suma datorată de debitor reprezintă elaborare plan de afaceri – 23.000 lei - conform contract 233/15.05.2013 şi elaborare studiu de fezabilitate - 27.000 lei conform contract 234/15.05.2013(realizate pentru obţinerea finanţării nerambursabile), la care se adaugă elaborarea proiectului tehnic (în faza de după semnarea contractului de finanţare) - 114.468 lei.
Facturile care au fost emise până în prezent, reprezintă strict servicii prestate de creditor şi predate prin procese-verbale de predare-primire. Obţinerea finanţării nerambursabile a fost realizată prin întocmirea planului de afaceri şi a studiului de fezabilitate.
Întocmirea planului de afaceri şi a studiului de fezabilitate fac parte din obiectul contractelor mai sus menţionate, debitorul refuzând constant să achite contravaloarea acestor servicii. Cu toate acestea, creditorul a întocmit şi proiectul tehnic în termen, tocmai pentru a nu se bloca realizarea acestei investiţii, iar dacă proiectul "s-a pierdut", acest lucru s-a întâmplat din vina exclusivă a debitorului.
Referitor la susţinerile debitorului potrivit cărora nu se află în stare de
insolvenţă, Legea 85/2014 defineşte noţiunea de creditor îndreptăţit să solicite deschiderea procedurii insolvenţei ca fiind "creditorul a cărui creanţă împotriva patrimoniului debitorului este certă, lichidă şi exigibilă de mai mult de 60 de zile".
Ori in speţă, condiţia este îndeplinită cu prisosinţă, creanţa pe care o deţine
creditorul fiind certă, lichidă și exigibilă, recunoscută şi acceptată la plată de către debitor, dar neachitată nici până la aceasta dată, aşa cum este şi explicabil, din lipsa fondurilor băneşti pentru acoperirea datoriilor exigibile.
Prin precizările la acțiune, reclamanta SC X și-a modificat obiectul cererii de chemare în judecată, acesta fiind constituit din obligarea pârâtei la plata pretențiilor constând în contravaloarea serviciilor de consultanță și proiectare prestate, a daunelor interese legate de renunțarea la contract și a penalităților de întârziere, prin care solicită ca instanța să dispună: obligarea pârâtei la achitarea debitului în cuantum de 212.815,92 lei, reprezentând
contravaloarea servicile prestate de reclamantă conform facturilor nr. VCS 36 din 08.10.2014 în valoare de 21.080,00 lei, nr. VCS 37 din 08.10.2014 în valoare parţială de 24.074,60 lei şi nr. VIS 12 din 27.03.2015 în valoare de 141.940,32 lei, emise în baza Contractului de prestări servicii consultanţă nr. 233 din 15.05.2013 şi Contractului de prestări servicii proiectare nr. 234 din data de 15.05.2013, precum şi suma de 25.721 lei, reprezentând contravaloarea serviciilor de asistenţă tehnică datorate conform art. 4 alin. 2 din Contractului de prestări servicii proiectare nr. 234 din 15.05.2013 cu titlu de daune interese reprezentând beneficiu nerealizat; obligarea la plata penalităţilor de întârziere în valoare totală de 41.725,88 lei, calculate şi percepute conform art. 5 din Contractul de prestări servicii consultanţă nr. 233 din 15.05.2013 şi din Contractul de prestări servicii proiectare nr. 234 din data de 15.05.2013 calculate la data de 26.10.2015 pentru cele trei facturi neachitate; obligarea la plata penalităţilor de întârziere calculate de la data de 26.10.2015 şi până la plata efectivă debitului cuprins în cele trei facturi neachitate, care fac obiectul litigiului; obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată pricinuite de proces, pentru următoarele motive:
Între părţi a intervenit un raport juridic comercial reglementat de Contractul de prestări servicii consultanţă nr. 233 din 15.05.2013 şi de Contractul de prestări servicii proiectare nr. 234 din data de 15.05.2013, în care reclamanta are calitatea de consultant şi proiectant, iar pârâta pe cea de beneficiar.
Prin ambele contracte reclamanta s-a obligat contra cost, să presteze servicii de consultanţă şi proiectare aferente proiectului intitulat "XXXX" finanţat prin Programul Operaţional pentru Pescuit – Acvacultură (în continuare POP) - sesiunea 2013. Autoritatea finanţatoare a proiectului este Direcţia Generală Pescuit - Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional pentru Pescuit (în continuare AMPOP), aflată în subordinea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
Astfel, Contractul de prestări servicii consultanţă nr. 233 din 15.05.2013 are ca obiect, conform art. 1 din contract, elaborarea Planului de afaceri şi consultanţă în managementul şi implementarea investiţiei aferente proiectului pe toată durata acestuia, valoarea totală a contractului fiind de 90.025 lei, la care se adaugă TVA, după cum se prevede la art. 4 din contract. Din această sumă, 23.000 lei reprezintă costul elaborării Planului de afaceri, care trebuiau achitaţi după aprobarea finanţării, iar 67.025 lei constituie consultanţa pentru managementul şi implementarea investiţiei, sumă achitată proporţional pe durata implementării proiectului.
Contractul de prestări servicii proiectare nr. 234 din data de 15.05.2013 are ca obiect, conform art. 1 din contract, elaborare studiu de fezabilitate, elaborare proiect tehnic şi asistenţă tehnică, contractul având o valoare totală de 167.189 lei la care se adaugă TVA, din care suma 114.468 lei pentru elaborarea proiectului tehnic, care trebuia plătită în cel mult 15 zile de la semnarea procesului verbal de predare primire, suma de 27.000 lei pentru elaborarea studiului de fezabilitate, care trebuia achitată după aprobarea finanţării, iar 25.721 lei pentru asistenţă tehnică, sumă care trebuia plătită proporţional, pe toată durata implementării proiectului.
După încheierea celor două contracte, reclamanta şi-a îndeplinit clauzele contractuale, elaborând în primă fază studiul de fezabilitate şi planul de afaceri menţionate în cele două contracte, care au fost predate beneficiarului.
În acest sens, cu ocazia predării-primirii celor două documentaţii au fost întocmite Procesul verbal de predare primire nr. 265 din 31.05.2013 pentru planul de afaceri şi Procesul verbal de predare primire nr. 266 din 31.05.2013 pentru studiul de fezabilitate, ambele semnate şi ştampilate de către pârâtă.
Pe baza documentaţiei întocmită de reclamantă şi predată beneficiarului, la data de 31.05.2013 a fost depusă cererea de finanţare la AMPOP, care a fost aprobată de autoritatea finanţatoare, proiectul fiind declarat eligibil.
Astfel, la data de 12.06.2014 a fost încheiat între pârâtă şi AMPOP Contractul de finanţare nr. 178 din 12.06.2014.
Având în vedere că a fost aprobată finanţarea, raportat la dispoziţiile art. 4 din Contractul nr. 233 din 15.05.2013 şi Contractul nr. 234 din data de 15.05.2013, beneficiarul trebuia să achite suma de 27.000 lei pentru elaborarea studiului de fezabilitate şi suma de 23.000 lei, pentru elaborarea Planului de afaceri.
Întrucât pârâta a precizat că nu dispune de toţi banii necesari achitării obligaţiilor scadente, iniţial a fost emisă factura VS 36 din 24/06.2914 în sumă de 10.000 lei la care se adaugă TVA în valoare de 2.400 lei, reprezentând o parte din contravaloarea studiului de fezabilitate.
Această factură a fost achitată integral de către pârâtă.
Reclamanta a dat dovadă de înţelegere faţă de greutăţile financiare ale pârâtei şi a continuat să îşi îndeplinească obligaţiile contractuale, deşi nu a fost plătită, pentru a nu bloca proiectul pe care dorea să îl realizeze pârâta, realizând şi proiectul tehnic menţionat în Contractul nr. 234 din 15.05.2013.
Aceasta cu atât mai mult cu cât Contractul de finanţare nr. 178 din 12.06.2014 prevedea că proiectul tehnic trebuia depus la autoritatea finanţatoare în termen de cel mult 4 luni de la semnarea contractului de finanţare.
Proiectul tehnic a fost predat către pârâtă conform Procesului verbal de predare-primire a serviciilor achiziţionate nr. 400/08.10.2014, în cuprinsul căruia se menţionează că "documentaţia a fost predată beneficiarului, conform prevederilor contractului".
Pârâta a depus proiectul tehnic elaborat de reclamantă la AMPOP.
Conform art. 4 din Contractul nr. 234 din 15.05.2013 pârâta trebuia să achite în 15 zile de la predarea proiectului tehnic şi contravaloarea acestuia în sumă de 114.468 lei la care se adaugă TVA.
Având în vedere că de la data încheierii celor două contracte, pârâta nu a achitat decât o parte din contravaloarea studiului de fezabilitate şi nici o sumă din contravaloarea planului de afaceri, pentru a nu o împovăra pe pârâtă, reclamanta a emis în data predării proiectului tehnic, 08.10.2014, două facturi aferente diferenţei din valoarea studiul de fezabilitate şi pentru planul de afaceri, documentaţii care au fost predate pârâtei încă de la data de 31.05.2014.
Este vorba despre factura nr. VCS36 din 08.10.2014 pentru suma de 17.000 lei, reprezentând diferenţa neachitată pentru studiul de fezabilitate, la care se adaugă TVA de 4.080 lei şi factura nr. VCS37 din 08.10.2014 pentru suma de 23.000 lei reprezentând contravaloarea planului de afaceri, la care se adaugă TVA în sumă de 5.520 lei.
Din acest moment, reclamanta și-a dat seama că pârâta, în tot timpul, nu a încercat decât să beneficieze de serviciile sale, fără ca însă să achite contravaloarea serviciilor prestate.
Această concluzie a reieşit cu prisosinţă din faptul că, facturile nr. VCS 36 din 08.10.2014 nr. VCS 37, din 08.10 2014 emise de reclamantă şi transmise societăţii pârâte prin serviciile poştale au fost refuzate pentru primire, plicurile întorcându-se cu menţiunea refuz din partea destinatarului. Ulterior, au fost numeroase discuţii şi notificări, în urma cărora pârâta a precizat că va achita sumele restante în momentul în care va avea mijloacele financiare necesare efectuării plăţilor.
Astfel, la data de 06.03.2015 pârâta a mai achitat în numerar suma de 4.445 lei,
prin din factura nr. VCS 37 din 08.10.2014 în valoare totală de 28.520 lei, rămânând de achitat o diferenţă de 24.074,60 lei.
Pentru că pârâta trebuia să achite şi contravaloarea proiectului tehnic, reclamanta a emis și factura nr. VIS 12 din 27.03.2015 pentru suma de 114.468 lei pentru serviciile de elaborare a proiectului tehnic, la care se adaugă TVA în valoare de 27.472,32 lei. Această factură a fost transmisă prin serviciile poştale cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire şi cu conţinut declarat, fiind recepţionată de către pârâtă la data de 30.03.2015 şi deci însuşită şi acceptată la plată.
Ulterior, reclamanta a aflat că pârâta a solicitat AMPOP renunţarea la proiect, dând
vina pe reclamantă din cauză că proiectul nu a fost implementat, deşi pârâta a fost cea care în realitate nu şi-a executat obligaţiile contractuale.
Astfel, prin Nota de aprobare a încetării contractului nr. 287917/22.042015 AMPOP a notificat pârâta despre rezilierea contractului de finanţare.
Cu privire la temeiul de drept al acţiunii, potrivit art. 1.178 din Codul civil, "Contractul se încheie prin simplul acord de voinţe al părţilor dacă legea nu impune o anumită formalitate pentru încheierea sa valabilă".
Conform principiului ”pacta sunt servanda", convenţiile trebuie respectate de către părţi, după cum dispune art. 1270 Cod civil: "(1)Contractul valabil încheiat are putere de lege între părţile contractante. (2) Contractul se modifică sau încetează numai prin acordul părţilor ori din cauze autorizate de lege."
Totodată, art. 1.350 Cod civil prevede că, ,,(1) Orice persoană trebuie să îşi execute obligaţiile pe care le-a contractat. (2) Atunci când, fără justificare, nu îşi îndeplineşte această îndatorire, ea este răspunzătoare de prejudiciul cauzat celeilalte părţi şi este obligată să repare acest prejudiciu, în condiţiile legii. (3) Dacă prin lege nu se prevede altfel, niciuna dintre părţi nu poate înlătura aplicarea regulilor răspunderii contractuale pentru a opta în favoarea altor reguli care i-ar fi mai favorabile", în timp ce conform art. 1.488 din Noul Codul civil, "(1) Debitorul unei sume de bani este liberat prin remiterea către creditor a sumei nominale datorate", în timp ce art. 1.516 alin. 1 stipulează că, "(1) creditorul are dreptul la îndeplinirea integrală, exactă şi la timp a obligaţiei. "
Deci pentru a fi exonerat de răspundere, debitorul trebuie să facă dovada achitării debitului datorat, aspect care este imposibil de realizat deoarece societatea debitoare nu a realizat plata.
Dacă existenţa dreptului de creanţă şi a obligaţiei corelative sunt dovedite, aşa cum a probat reclamanta prin înscrisurile depuse la dosarul cauzei, în sarcina debitorului care nu şi-a executat o obligaţie contractuală sau care şi-a executat o obligaţie contractuală cu întârziere există o prezumţie de vină, care sub aspect probatoriu este guvernată de dispoziţiile art. 1548 Cod civil: "Culpa debitorului unei obligaţii contractuale se prezumă prin simplul fapt al neexecutării".
Aceasta este însă o prezumţie relativă, care poate fi răsturnată, dacă debitorul dovedeşte că executarea cu întârziere a obligaţiei a fost cauzată de apariţia unui caz fortuit sau de forţă majoră. Proba forţei majore sau a cazului fortuit incumbă aşadar debitorului.
Astfel, instanţa de judecată trebuie să aprecieze dacă motivul care a dus la neachitarea de către pârâtă a contravalorii facturilor emise de către societatea noastră poate fi calificat drept forţă majoră sau caz fortuit. În caz contrar pârâta urmează să fie obligată la achitarea debitului datorat.
În cauză, prin înscrisurile depuse la dosarul cauzei, apreciază reclamanta că a făcut dovada faptului că şi-a îndeplinit în mod corespunzător obligaţiile contractuale faţă de pârâtă şi este titulara unui drept de creanţă faţă de aceasta.
Îndeplinirea obligaţiilor este dovedită de cele trei procese verbale de primire a studiului de fezabilitate, a planului de afaceri şi a proiectului tehnic, semnate şi ştampilate de către pârâtă fără a exista obiecţiuni.
De asemenea, faptul că pârâta a depus planul de afaceri, studiul de fezabilitate şi proiectul tehnic la AMPOP, reprezintă încă o dovada a îndeplinirii obligaţiilor contractuale de către reclamantă.
Totodată, plăţile parţiale efectuate de către pârâtă dovedesc faptul că facturile emise de reclamantă au fost acceptate la plată.
Deosebit de aceasta, faţă de dispoziţiile art. 4 din contract, conform cărora
"facturile emise reclamantă reprezentând contravaloare preţ servicii prestate, sunt considerate acceptate la plată dacă nu sunt contestate de beneficiar, în termen de 5 zile de
la data primirii acestora", deşi factura nr. VIS 12 din 27.03.2015 pentru suma de 114.468 lei emisă aferentă proiectului tehnic, a fost primită de pârâtă la data de 30.03.2015, aceasta nu a fost contestată în scris în termen de 5 zile de la primirea ei, fiind practic acceptată la plată.
Cât priveşte suma de 25.721 lei, reprezentând contravaloarea serviciilor de asistenţă tehnică datorate conform art. 4 alin. 2 din Contractului de prestări servicii consultanţă nr. 234 din 15.05.2013, aceasta constă în daune interese reprezentând beneficiu nerealizat.
Contractul de prestări servicii proiectare nr. 234 din data de 15.05.2013 are ca obiect, conform art. 1 din contract printre altele şi prestarea de servicii pentru asistenţă tehnică, în valoare de 25.721 lei, sumă care trebuia plătită proporţional pe toată durata implementării proiectului.
În situaţia în care pârâta nu şi-a dus la îndeplinire obligaţiile, reclamanta este practic privată de a obţine şi suma de 25.721 lei reprezentând asistenţa tehnică pentru proiectul care trebuie implementat.
Renunţând practic la derularea contractului, pârâta nu şi-a mai îndeplinit nici obligaţiile prevăzute la art. 2.2 alin. 1 din contract, constând în punerea la dispoziţie consultantului a tuturor informaţiilor şi actelor solicitate de acesta, având ca scop realizarea obiectului prezentului contract.
Deci, nemaifiind derulat şi implementat proiectul reclamanta nu are cum să îşi mai execute obligaţia de a asigura asistenţa tehnică şi practic este prejudiciată prin neîncasarea contravalorii serviciilor care ar fi putut fi prestate dar care nu mai pot fi executate din culpa exclusivă a pârâtei.
Aceste prevederi contractuale trebuie coroborate şi cu dispoziţiile art. 1531 alin. 1 şi 2 Cod civil: Creditorul are dreptul la repararea integrală a prejudiciului pe care l-a suferit din faptul neexecutării. (2) Prejudiciul cuprinde pierderea efectiv suferită de creditor si beneficiul de care acesta este lipsit. La stabilirea întinderii prejudiciului se ţine seama şi de cheltuielile pe care creditorul le-a făcut, într-o limită rezonabilă, pentru evitarea sau limitarea prejudiciului".
În cauză este evident că atitudinea cuplabilă a pârâtei a condus la cauzarea unui prejudiciu nerealizat, în valoare de 25.721 lei.
Referitor la penalităţile de întârziere în valoare totală de 41.725,88 lei, acestea sunt solicitate în baza faptului că, potrivit art. 4 ultimul alineat din cele doua contracte, facturile emise de reclamantă trebuiau achitate în termen de 30 zile de la emiterea lor, în caz contrar, la debitul restant fiind datorate şi penalităţi de 0,1 % din suma datorată conform art. 5 din contractul de prestări servicii consultanţă nr. 233 din 15.05.2013 şi contractul de prestări servicii proiectare nr. 234 din data de 15.05.2013.
Incidente sunt şi dispoziţiile art. 1530 Cod civil, conform cărora,"(l) Creditorul are dreptul la repararea integrală a prejudiciului pe care l-a suferit din faptul neexecutării.", dar şi cele ale art. 1538 alin. 1 Cod civil: Clauza penală este aceea prin care părţile stipulează că debitorul se obligă la o anumită prestaţie în cazul neexecutării obligaţiei principale şi ale art. 1539 alin. 1 teza întâi, "Creditorul nu poate cere atât executarea în natură a obligaţiei principale, cât şi plata penalităţii, afară de cazul în care penalitatea a fost stipulată pentru neexecutarea obligatiilor la timp sau în locul stabilit", astfel încât pârâta trebuie să achite şi contravaloarea penalităţilor de întârziere stipulate în cele două contracte.
În ceea ce priveşte suma totală a penalităţilor de întârziere, acestea sunt calculate astfel: penalităţi de întârziere în sumă de 7.420,16 lei aferente facturii nr. VCS 36 din 08.10.2014 în valoare de 21.080,00 lei (pentru perioada 08.11.2014 - 26.10.2015; 352 zile întârziere x 21,08 lei/zi = 7.420,16 lei); penalităţi de întârziere în sumă de 8.472,64 lei aferente facturii nr. VCS 37 din 08.10.2014 în valoare de 24.074,60 lei (pentru perioada 08.11.2014 - 26.10.2015; 352 zile întârziere x 24,07 lei/zi = 8.472,64 lei); penalităţi de întârziere în sumă de 25.833 lei aferente facturii nr. VIS 12 din 27.03.2015 în valoare de 141.940,32 lei (pentru perioada 27.04.2015 - 26.10.2015; 182 zile întârziere x 141,94 lei/zi = 25.833,08 lei).
Prin întâmpinare și cererea reconvențională, pârâta SC Y a solicitat rezilierea contractului nr. 233/15.05.2013 (în varianta tehnoredactată intitulată "prestări servicii consultanţă", respectiv în varianta tehnoredactată intitulată "prestări servicii consultanţă şi servicii de proiectare") şi a contractului de prestări servicii proiectare nr. 234/15.05.2013, în cele două variante de tehnoredactare, pentru neîndeplinirea culpabilă a obligaţiilor asumate de reclamanta-pârâtă; cu cheltuieli de judecată.
În fapt, a fost chemată în judecată în condiţiile art. 204 alin. 1 Cod procedură civilă pentru pretenţii, în sensul de a fi obligată la achitarea debitului de 212.815,92 lei contravaloare servicii prestate de reclamantă conform facturilor VCS 36 din 08.10.2014 în valoare de 21.080 lei, VCS 37 din 08.10.2014 în valoare parţială de 24.074,60 lei şi VIS 12 din 27.03.2015 în valoare de 141.940,32 lei, emise în baza contractului de prestări servicii consultanţă nr. 233/15.05.2013 şi a contractului de prestări servicii proiectare nr. 234/15.05.2013, precum şi a sumei de 25.721 lei reprezentând contravaloarea serviciilor de asistenţă tehnică datorate conform art. 4 alin. 2 din contractul de prestări servicii proiectare nr. 234/15.05.2013, daune-interese reprezentând beneficiu nerealizat.
S-a mai solicitat obligarea sa la penalităţi în valoare totală de 41.725,88 lei, calculate şi percepute conform art. 5 din contractul de prestări servicii consultanţă nr. 233/15.05.2013 şi contractul de prestări servicii proiectare nr. 234/15.05.2013, calculate la data de 26.10.2015 şi, în continuare, aferent debitului din cele 3 facturi sus-menţionate.
Arată pârâta că nu este de acord cu pretenţiile reclamantei, înţelegând să-i opună acesteia excepţia de neexecutare şi, corelativ, solicită rezilierea celor două contracte. Practic, între părţi nu există nici o datorie scadentă care să nu fi fost achitată. În plus, temeiul emiterii facturilor fiscale care i se opun este reprezentat de două contracte a căror reziliere o solicită pe considerente care ţin de culpa reclamantei.
Astfel, la data de 15.05.2013, între părţi s-au încheiat două convenţii, având ca obiect prestarea de servicii de consultanţă şi proiectare, contracte în care pârâta are calitatea de beneficiar, iar reclamanta-pârâtă are calitatea de consultant/proiectant.
Contractul nr. 233/15.05.2013, într-o primă variantă, denumit "contract de prestări servicii consultanţă", are ca obiect prestarea de servicii de consultanţă privind realizarea documentaţiei necesare obţinerii finanţării şi managementul investiţiei, din partea consultantului SC X (art. 1), art. 4 prevăzând o valoare totală a contractului de prestări servicii de 3,5%, din valoarea totală eligibilă a proiectului, la care se adaugă TVA. Contractul mai menţionează (art. 2) obligaţia consultantului de a asigura prin mijloacele ce-i stau la dispoziţie elaborarea serviciilor menţionate la art. 1. Art. 3 reglementează termenele de executare, aceste termene contractuale vizând exclusiv beneficiarul.
Într-o a doua variantă, contractul având acelaşi număr şi care a fost încheiat la aceeaşi dată, denumit "contract prestări servicii consultanţă şi servicii de proiectare" menţionează prestarea unor servicii de consultanţă şi servicii de proiectare din partea consultantului/proiectantului SC X, pentru proiectul intitulat ”XXXXX", finanţat prin Măsura POP - Acvacultură, sesiunea 2013, constând în servicii de consultanţă (elaborare plan de afaceri, consultanţă în managementul şi implementarea investiţiei aferente proiectului pe toată durata acestuia) şi servicii de proiectare (elaborare studiu de fezabilitate, elaborare proiect tehnic, asistenţă tehnică). Art. 4 din acest contract prevede o valoare totală a serviciilor în cuantum de 257.214 lei plus TVA, din care 23.000 lei elaborarea planului de afaceri, sumă care se achită după aprobarea finanţării; 67.025 lei consultanţă în managementul şi implementarea investiţiei aferente proiectului, sumă care se va achita proporţional pe durata implementării proiectului; 114.468 lei elaborarea proiectului tehnic, sumă care se va achita în 15 zile de la semnarea procesului de predare-primire; 27.000 lei elaborarea studiului de fezabilitate, sumă care se va achita după aprobarea finanţării şi 25.721 lei pentru asistenţa tehnică, sumă care se va achita proporţional pe toată durata implementării proiectului. Art. 2.1 prevede obligaţia consultantului/proiectantului de a asigura prin mijloacele ce-i stau la dispoziţie elaborarea materialelor aferente proiectului nominalizat la art. 1. Art. 3 reglementează termenele de executare, aceste termene contractuale vizând exclusiv beneficiarul.
Contractul nr. 234/15.05.2013, într-o primă variantă, are ca obiect
prestarea de servicii de proiectare din partea reclamantei-pârâte, constând în elaborare studiu de fezabilitate, elaborare proiect tehnic, detalii de execuţie, asistenţă tehnică din partea proiectantului (art. 1), având o valoare de 6,5 % din valoarea totală eligibilă a proiectului, la care se adaugă TVA (art. 4). Obligaţia consultantului potrivit art. 2.1 este de a asigura prin mijloacele ce-i stau la dispoziţie elaborarea materialelor aferente proiectului nominalizat la art. 1. Art. 3 reglementează termenele de executare, aceste termene contractuale vizând exclusiv beneficiarul.
Acelaşi contract, într-o a doua variantă, are ca obiect (art. 1) prestarea
aceloraşi servicii din partea reclamantei-pârâte, constând însă în elaborare studiu de fezabilitate, elaborare proiect tehnic, asistenţă tehnică, iar valoarea totală a contractului de prestări servicii de proiectare este de 167.189 lei plus TVA (art. 4).
Pe fondul unei relaţii de colaborare extrem de dificilă cu reprezentantul reclamantei, ajungându-se la un conflict deschis cu acesta, după depunerea cererii de finanţare a întâmpinat probleme serioase în ce priveşte respectarea termenelor de execuţie a contractului de finanţare nerambursabilă, din culpa reclamantei.
Astfel, la data de 12.06.2014 pârâta a convenit cu reprezentanţii Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale prin Direcţia Generală Pescuit - Autoritatea de Management pentru POP încheierea contractului de finanţare nerambursabilă nr. 178 pentru implementarea proiectului intitulat ”XXXXX". Contractul prevede o valoare totală eligibilă de 2.813.986,00 lei, autoritatea contractantă obligându-se să acorde o finanţare nerambursabilă de maxim 1.688.391,00 lei.
Durata contractului a fost stabilită la 16 luni, data de 30.09.2015 reprezentând termenul limită până la care pârâta, în calitate de beneficiar, putea depune ultima cerere de rambursare a cheltuielilor ocazionate de implementarea acestui proiect.
Totodată, în termen de 6 luni de la semnarea contractului trebuia depusă prima cerere de rambursare.
Tranşele pentru finanţarea proiectului de către POP Iaşi au fost astfel programate: prima tranşă organizare şantier pentru luna noiembrie 2014, tranşa a 2-a în luna mai 2015 şi tranşa a 3-a în luna septembrie 2015.
De asemenea, în maxim 4 luni de la semnarea contractului trebuia depus la autoritatea financiară Proiectul tehnic, cu viza verificatorilor de proiect.
Reclamanta-pârâtă cunoştea foarte bine, prin specificul activităţii desfăşurate de aceasta, etapele impuse de implementarea proiectului, numai că în fapt a preferat să nu-şi îndeplinească în mod corespunzător obligaţiile care-i reveneau în calitate de consultant.
Pentru că, din cauza relaţiei contractuale problematice cu firma de consultanţă, a fost depus tardiv proiectul tehnic, a fost întârziată foarte mult obţinerea avizelor (este vorba de avizele de la AN Apele Române, obţinute exclusiv prin demersurile întreprinse de pârâtă şi nu ale proiectantului/consultantului, aşa cum ar fi fost firesc; astfel, observând că partenerul său nu este în măsură să ducă la bun sfârşit cele asumate în calitate de consultant, a apelat la alte persoane care să realizeze documentaţiile pentru obţinerea avizelor necesare implementării proiectului.
În acest sens, deşi reclamanta-pârâtă trebuia să obţină avizul de gospodărire a apelor de la A.N. Apele Române - Administraţia Bazinală de Apă Siret, acesta a fost emis ca urmare a documentaţiei întocmită de către XXXXX, documentaţie care a fost solicitată de pârâtă acestei societăţi) şi nu s-a putut ţine licitaţia pentru începerea lucrărilor şi
pentru că, deşi ar fi putut obţine credit pentru asigurarea cofinanţării necesare începerii lucrărilor, durata foarte scurtă rămasă până la finalizarea contractului nu permitea şi finalizarea lucrărilor, şi depunerea ultimei cereri de rambursare la timp, contractul de finanţare a fost reziliat, astfel cum se consemnează în Minuta întâlnirii de conciliere din data de 16.04.2015.
În acord cu prevederile contractuale consemnate în convenţiile încheiate între reclamanta-pârâtă şi pârâtă, s-a obligat să pună la dispoziţia acesteia cu promptitudine toată documentaţia necesară îndeplinirii obiectului contractelor - elaborarea materialelor aferente proiectului intitulat ”XXXX".
Arată pârâta că și-a îndeplinit întocmai şi la timp aceste îndatoriri. De asemenea, și-a îndeplinit obligaţiile financiare faţă de rec1amanta-pârâtă, astfel cum pe parcursul derulării relaţiilor de afaceri i s-au pretins sumele de bani plătite. Astfel, pârâta a achitat la data de 01.07.2014 suma de 12.400 lei, prin virament bancar, operaţiunea de decontare având la bază factura VS 36/24.06.2014, precum şi echivalentul în lei al sumei de 1.000 euro, respectiv 4.500 lei, în numerar, conform chitanţei VES 21/06.03.2015, pentru această sumă nefiindu-ne remisă nici până în prezent factură.
Sunt singurele sume care i-au fost pretinse de rec1amanta-pârâtă în virtutea relaţiei de afaceri, despre care a aflat ulterior că s-ar fi materializat şi în scris în cele patru variante de contracte menţionate în petitul cererii reconvenţionale, care nu ştie în ce împrejurări au fost semnate de pârâtă (probabil, o dată cu alte acte care i s-au predat de rec1amata-pârâtă), pentru că nu a negociat niciodată sume de bani de plătit pentru aceste servicii de consultanţă, dimpotrivă, la insistenţele sale în sensul de a se reglementa contractual preţul acestor servicii, i se spunea de fiecare dată să aibă răbdare, că vor primi contractele.
I s-au remis aceste contracte o dată cu demersurile rec1amantei- pârâte iniţiate în vederea deschiderii procedurii insolvenţei, ocazie cu care a primit o factură VIS12/27.03.2015, pentru plata sumei de 141.940,32 lei cu TVA (114.468 lei fără TVA) - servicii de proiectare conform contract 234/15.05.2013 "Elaborare proiect tehnic", o factură VCS 37/08.10.2014, pentru plata sumei de 28.520 lei cu TVA (23.000 lei fără TVA) - servicii conform contract nr. 233/15.05.2013 "Elaborare plan de afaceri" şi o factură VES 36/08.1 0.2014, pentru plata sumei de 21.080 lei cu TVA (17.000 lei fără TVA) - servicii conform contract 234/15.05.2013 "Studiu fezabilitate".
În orice caz, la data la care a primit aceste facturi le-a contestat imediat. Ele au fost restituite emitentului în original şi nu figurează înregistrate în evidenţa sa contabilă, considerând că n-are nici o obligaţie de plată către rec1amanta-pârâtă, scadentă şi neachitată.
În plus, prin aceste facturi rec1amanta-pârâta pretinde plata unor servicii formând obiect al unor obligaţii executate total necorespunzător.
În repetate rânduri a notificat rec1amanta-pârâtă legat de modalitatea neprofesionistă în care aceasta a înţeles să dea curs solicitărilor noastre vizând termenele de execuţie pe proiect şi tranşele programate în vederea asigurării finanţării nerambursabile.
Astfel, i-a solicitat reclamantei-pârâte să îşi îndeplinească obligaţiile corelative, respectiv să întocmească în cel mai scurt timp documentaţia necesară implementării proiectului, fiindu-i cunoscut termenul de 16 luni în care trebuia să se încadreze, termen stipulat în contractul de finanţare încheiat cu Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
Cu toate insistenţele sale, materializate atât în întâlniri informale, cât şi prin adresele de care înţelege să se folosească în dovedirea cererii reconvenţionale de faţă, reclamanta-pârâtă nu şi-a îndeplinit la timp şi în mod corespunzător obligaţiile asumate prin contractele de prestări servicii încheiate, tergiversând predarea documentaţiei necesară în vederea derulării proiectului, fapt ce a perturbat grav durata de implementare, iar în final a determinat rezilierea contractului de finanţare.
Aşadar, doar ca urmare a culpei contractuale a reclamantei-pârâte, a ajuns în imposibilitatea de a mai derula în termenul convenit cu Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale Contractul de finanţare nerambursabilă nr. 178/12.06.2014, motiv pentru care la data de 09.04.2015 i s-a comunicat că se impune demararea procedurii de reziliere a contractului, ca urmare a neînceperii lucrărilor de construcţie aferente proiectului şi a nedepunerii cererii de rambursare la termenele stabilite.
Cum a arătat şi anterior, la data de 16.04.2015 s-a decis de către părţile semnatare ale convenţiei de finanţare rezilierea acesteia, ca urmare a incidenţei prevederilor art. 11, pct. 11.2, alin. 1, lit. i) din Anexa 1 la Contractul de finanţare nerambursabilă nr. 178/12.06.2014, respectiv beneficiarul nu a început implementarea proiectului din motive imputabile
acestuia şi nu a depus prima cerere de rambursare în termen de 6 luni de la data semnării contractului. S-a mai reţinut că nu-i poate fi imputată pârâtei nici o culpă cu privire la rezilierea convenţiei.
Practic, aşa cum a menţionat şi în Adresa 1/17.03.2015 transmisă reclamantei-pârâte, la 14.10.2014 a notificat-o pe aceasta privitor la riscurile care pot apărea dacă nu se urgentează finalizarea documentaţiei şi organizarea licitaţiei în vederea demarării lucrărilor de execuţie; i-a reamintit că până la acel moment nu fusese desemnat de consultant
executantul lucrării prin organizarea licitaţiei; i-a mai comunicat că avizele necesare demarării proiectului au fost obţinute exclusiv prin eforturile pârâtei şi că datorită refuzului repetat al reprezentantului reclamantei-pârâte de a-i primi la discuţii legate de proiect şi de derularea acestuia în condiţiile stipulate contractual de MADR a ajuns ca în martie 2015 să nu aibă desemnat executantul lucrării, prin urmare să fie în imposibilitatea de a continua realizarea proiectului, la care s-a văzut nevoită să renunţe, din culpa reclamantei.
Aceasta este situaţia de fapt care a determinat-o să formuleze cererea reconvenţională de faţă.
Potrivit art. 1549 Cod civil: (1) Dacă nu cere executarea silită a obligaţiilor contractuale, creditorul are dreptul la rezoluţiunea sau, după caz, rezilierea contractului, precum şi la daune-interese, dacă i se cuvin; (2) Rezoluţiunea poate avea loc pentru o parte a contractului, numai atunci când executarea sa este divizibilă. De asemenea, în cazul contractului plurilateral, neîndeplinirea de către una dintre părţi a obligaţiei nu atrage rezoluţiunea contractului faţă de celelalte părţi, cu excepţia cazului în care prestaţia neexecutată trebuia, după circumstanţe, să fie considerată esenţială; (3) Dacă nu se prevede altfel, dispoziţiile referitoare la rezoluţiune se aplică şi în cazul rezilierii.
Potrivit art. 1516 Cod civil: (1) Creditorul are dreptul la îndeplinirea integrală, exactă şi la timp a obligaţiei; (2) Atunci când, fără justificare, debitorul nu îşi execută obligaţia şi se află în întârziere, creditorul poate, la alegerea sa şi fără a pierde dreptul la daune-interese, dacă i se cuvin: 1. să ceară sau, după caz, să treacă la executarea silită a obligaţiei; 2. să obţină, dacă obligaţia este contractuală, rezoluţiunea sau rezilierea contractului ori, după caz, reducerea propriei obligaţii corelative; 3. să folosească, atunci când este cazul, orice alt mijloc prevăzut de lege pentru realizarea dreptului său.
Faţă de situaţia de fapt anterior expusă, cum sunt date motive de reziliere a convenţiilor, datorită îndeplinirii total deficitare a obligaţiilor asumate de reclamanta-pârâtă, care n-a urmărit decât asigurarea propriului câştig în detrimentul unei relaţii contractuale bazate pe bună-credinţă, relaţie derulată cu pârâta, se impune admiterea cererii reconvenţionale, aşa cum a fost formulată.
Admiterea cererii reconvenţionale va lipsi facturile care i se opun de temeiul emiterii acestora, prin urmare de cauză. În plus, invocă excepţia de neexecutare ce va paraliza orice demers al rec1amantei de a obţine sume de bani care i se pretind nejustificat, iar aceasta în considerarea unei culpe contractuale manifeste a reclamantei.
În orice caz, nu datorează nici o sumă cu titlu de elaborare proiect tehnic - 114.468 lei, de vreme ce acest proiect a fost întocmit tardiv de către reclamantă, nefolosindu-i la aprobarea finanţării şi implementarea proiectului, contractul fiind reziliat exclusiv pentru că proiectantul/consultant şi-a îndeplinit total necorespunzător obligaţiile contractuale; nu datorează nici suma de 23.000 lei elaborare plan de afaceri, sumă care urma să se achite după aprobarea finanţării, de vreme ce contractul de finanţare a fost reziliat din culpa rec1amantei, nici suma de 27.000 lei elaborarea studiului de fezabilitate, sumă care urma, de asemenea,
să se achite după aprobarea finanţării, dar nici suma de 25.721 lei pentru asistenţa tehnică, sumă care urma să se achite proporţional pe toată durata implementării proiectului, care n-a putut fi dus la bun sfârşit din vina reclamantei.
Prin întâmpinarea la cererea reconvențională, reclamanta SC X a solicitat respingerea cererii reconvenționale pentru următoarele motive:
În fapt; prin cererea precizatoare a solicitat obligarea pârâtei la plata debitului în valoare de 212.815,92 lei, reprezentând contravaloarea serviciile prestate, conform facturilor nr. VCS 36 din 08.10,2014 în valoare de 21.080,00 lei, nr. VCS 37 din 08.10.2014 în valoare parţială de 24.074,60 lei şi nr. VIS 12 din 27.03.2015 în valoare de 141.940,32 lei emise în baza Contractului de prestări servicii consultanţă nr. 233 din 15.05.2013 şi Contractului de prestări servicii proiectare nr. 234 din data de 15.05.2013, la plata sumei de 25.7211ei, reprezentând contravaloarea serviciilor de asistenţă tehnică datorate conform art. 4 alin. 2 din Contractului de prestări servicii consultanţă nr. 234 din 15.05.2013 cu titlu de daune interese reprezentând beneficiu nerealizat, precum şi la plata penalităţilor aferente debitului principal.
Prin întâmpinarea şi cererea reconvenţională formulate, pârâta SC Y consideră că pretenţiile solicitate de reclamantă nu sunt datorate şi invocă pe de o parte excepţia de neexecutare, iar pe de altă parte rezilierea celor două contracte, din culpa reclamantei.
Solicitările pârâtei sunt însă neîntemeiate pentru următoarele considerente:
Atât excepţia de neexecutare cât şi cererea de reziliere sunt inadmisibile, deoarece cele două contracte, ale căror reziliere se solicită, au încetat la data de 08.05.2015, ca urmare a notificării transmisă pârâtei de către reclamantă.
Astfel, prin Notificarea nr. 94/03.04.2015 a notificat pârâta că începând de la data de 08.05.2015 a denunţat unilateral contractul de prestări servicii consultantă nr. 233 din 15.05.2013 si contractul de prestări servicii proiectare or. 234 din data de 15.05.2013 conform art. 6 alin. 2 teza 2 din aceste contracte coroborat cu art. 1276 alin. 2 din Codul civil, aspect care nu va afecta executarea obligaţiilor care trebuiau îndeplinite până la acest moment.
Totodată, a informat pârâta că, la data transmiterii notificării, are de achitat către reclamantă, conform contractului de prestări servicii consultanţă nr. 233 din 15.05.2013 si contractului de prestări servicii proiectare nr. 234 din data de 15.05.2013 un debit restant în valoare de 187.094.92 lei, compus din următoarele facturi neachitate: factura nr. VCS 36 din 08.10.2014 în valoare de 21.080,00 lei; factura nr. VCS 37 din 08.10.2014 in valoare de 24.074,60 lei; factura nr. VIS 12 din 27.03.2015 in valoare de 141.940,32.
Faţă de faptul că potrivit art. 4 ultimul alineat din cele doua contracte, facturile emise de reclamantă trebuiau achitate in termen de 30 zile de la emiterea lor, la debitul restant sunt datorate şi penalităţi de 0,1% din suma datorată conform art. 5 din contractul de prestări servicii consultanţă nr. 233 din 15.05.2013 şi contractul de prestări servicii proiectare nr. 234 din data de 15.05.2013.
A mai adus la cunoştinţa pârâtei că, până la denunţarea/rezilierea contractelor, in baza excepţiei de neexecutare a contractului reglementată de art. 1556 Cod civil, reclamanta nu își va mai îndeplini obligaţiile contractuale către aceasta, specificând că invocarea excepţiei de neexecutare a contractului sau achitarea debitului restant nu produc nici un efect asupra măsurii denunţării contractului începând cu data de 08.05.2015, dată de la care contractul nu îşi va mai produce efecte, după cum menţiona anterior.
Prin urmare, ca efect al notificării, atât Contractul de prestări servicii consultanţă nr. 233 din 15.05.2013 cât şi Contractul de prestări servicii proiectare nr. 234 din data de 15.05.2013 în prezent nu îşi mai produc efecte juridice deoarece au fost denunţate/reziliate unilateral ca urmare a neîndeplinirii obligaţiilor contractuale de către pârâtă.
Raportat la faptul că atât excepţia de neexecutare a contractului cât şi rezilierea unui contract sunt instituţii juridice care sunt aplicabile unor contracte in derulare, care nu au încetat, este evident că invocarea acestora la acest moment apare ca fiind inadmisibilă.
Un alt motiv pentru care atât excepţia de neexecutare cât şi cererea de reziliere sunt inadmisibile in speţa dedusă judecăţii constă in faptul că, ipoteza în care pot fi invocate aceste instituţii juridice specifice contractelor sinalagmatice presupune că partea contractuală care le invocă şi a executat propriile obligaţii sau este gata să le execute.
Or, aşa cum a arătat prin cererea precizatoare a acţiunii, pârâta este prima parte contractuală care nu şi-a îndeplinit obligaţiile.
Astfel, deşi prin Contractul de prestări servicii consultanţă nr. 233 din 15.05.2013 s-a prevăzut că o parte din valoarea contractului, respectiv 23.000 lei reprezintă costul elaborării Planului de Afaceri) care trebuiau achitaţi după aprobarea finanţării, iar prin Contractul de prestări servicii proiectare nr. 234 din data de 15.05.2013 s-a stipulat că o parte din valoarea totală a contractului, respectiv suma de 27.000 lei pentru elaborarea Studiului de Fezabilitate, trebuia achitată după aprobarea finanţării, pârâta nu a achitat aceste sume la scadenţă.
Întrucât la data de 12.06.2014 a fost încheiat între pârâtă şi DGP-AMPOP Contractul de finanţare nr. 178 din 12.06.2014, deci a fost aprobată finanţarea, beneficiarul trebuia să achite suma de 27.000 lei pentru elaborarea Studiului de Fezabilitate şi suma de 23.000 lei, pentru elaborarea Planului de Afaceri.
Cum pârâta nu şi-a îndeplinit propriile obligaţii, în condiţiile în care reclamanta a executat obligaţiile contractuale deşi contravaloarea serviciilor nu a fost achitată decât parţial, este evident că aceasta nici nu poate solicita rezilierea contractelor şi nici nu poate invoca excepţia de neexecutare, aceste apărări şi solicitări fiind inadmisibile.
Referitor la fondul litigiului, faţă de excepţia de neexecutare cât şi faţă de cererea de reziliere, aceste apărări şi solicitări sunt nefondate, din următoarele considerente:
Conform art. 1516 alin. 1 şi 2 pct. 2: "(1) Creditorul are dreptul la îndeplinirea integrală, exactă şi la timp a obligaţiei.(2)Atunci când, fără justificare, debitorul nu îşi execută obligaţia şi se află în întârziere, creditorul poate, la alegerea sa şi fără a pierde dreptul la daune-interese, dacă i se cuvin să obţină, dacă obligaţia este contractuală, rezoluţiunea sau rezilierea contractului ori, după caz, reducerea propriei obligaţii corelative", în timp ce art. 1549 prevede că, "(l)Dacă nu cere executarea silită a obligaţiilor contractuale, creditorul are dreptul la rezoluțiunea sau, după caz, rezilierea contractului, precum şi la daune-interese, dacă i se cuvin.(2)Rezoluţiunea poate avea loc pentru o parte a contractului, numai atunci când executarea sa este divizibilă. De asemenea, în cazul contractului plurilateral, neîndeplinirea de către una dintre părţi a obligaţiei nu atrage rezoluţiunea contractului faţă de celelalte părţi, cu excepţia cazului în care prestaţia neexecutată trebuia, după circumstanţe, să fie considerată esenţială.(3)Dacă nu se prevede altfel, dispoziţiile referitoare la rezoluţiune se aplică şi in cazul rezilierii", iar art. 1554 alin. 4 prevede că, "(3)Contractul reziliat încetează doar pentru viitor".
Totodată, art. 1556 Cod civil prevede că, "(1) Atunci când obligaţiile născute dintr-un contract sinalagmatic sunt exigibile, iar una dintre părţi nu execută sau nu oferă executarea obligaţiei, cealaltă parte poate, într-o măsură corespunzătoare, să refuze executarea propriei obligaţii, afară de cazul in care din lege, din voinţa părţilor sau din uzanţe rezultă că cealaltă parte este obligată să execute mai întâi. (2)Executarea nu poate fi refuzată dacă, potrivit împrejurărilor şi ţinând seama de mica însemnătate prestaţiei neexecutate, acest refuz ar fi contrar bunei credinţe".
În cauză nu sunt îndeplinite condiţiile pentru a fi dispusă rezilierea contractului şi cu atât mai mult pentru a fi invocată excepţia de neexecutare a contractului.
Aceasta deoarece; pe de o parte pârâta nu şi-a îndeplinit propriile obligaţii. iar pe de altă parte reclamanta şi-a executat obligaţiile în mod corespunzător.
Astfel, reclamanta a elaborat in primă fază Studiul de Fezabilitate şi Planul de Afaceri menţionate in cele două contracte, care au fost predate beneficiarului, sens în care au fost întocmite Procesul verbal de predare primire nr. 265 din 31.05.2013 pentru Planul de Afaceri şi Procesul verbal de predare primire nr. 266 din 31.05.2013 pentru Studiul de Fezabilitate, ambele semnate şi ştampilate de către pârâtă.
Pe baza documentaţiei întocmită de reclamantă şi predată beneficiarului, la data de 31.05.2013 a fost depusă cererea de finanţare la CR AM-POP Iaşi, care a fost aprobată de autoritatea finanţatoare, proiectul fiind declarat eligibil.
Totodată, pentru a nu bloca proiectul pe care dorea să îl realizeze pârâta, deşi nu a primit contravaloarea serviciilor prestate, reclamanta a întocmit şi Proiectul Tehnic menţionat in Contractul Of. 234 din 15.05.2013, deoarece Contractul de finanţare nr. 178 din 12.06.2014 prevedea că Proiectul Tehnic trebuia depus la autoritatea finanţatoare în termen de cel mult 4 luni de la semnarea contractului de finanţare.
Astfel, Proiectul Tehnic a fost predat către pârâtă conform Procesului verbal de
predare-primire a serviciilor achiziţionate nr. 400/08.10.2014, în cuprinsul căruia se menţionează că, "documentaţia a fost predată beneficiarului, conform prevederilor contractului".
Este de observat că la momentul recepţionării documentaţiei întocmite de reclamantă,
pârâta nu a ridicat în nici un moment obiecţiuni, semnând toate procesele verbale de predare-primire.
Referitor la răspunsul transmis de SC Y ca urmare a notificării de plată, arată următoarele:
Pârâta a apelat la serviciile reclamantei pentru întocmirea documentaţiei necesare în vederea obţinerii unei finanţări nerambursabile din fonduri europene prin Programul Operaţional pentru Pescuit. Acest lucru a presupus din partea firmei de consultanţă, următoarele: elaborarea unui Plan de Afaceri; elaborarea unui Studiu de Fezabilitate
Pentru realizarea acestor servicii au fost încheiate următoarele contracte: contractul pentru servicii de consultanţă nr. 233/15.05.2013 având ca obiect elaborarea Planului de Afaceri şi consultanţă în managementul şi implementarea investiţiei aferente proiectului pe toată durata acestuia; contractul pentru servicii de proiectare nr. 234/15.05.2013 având ca obiect elaborarea Studiului de Fezabilitate, elaborare Proiect Tehnic şi asistenţă tehnică.
Obiectele celor 2 contracte presupun servicii care se realizează de firma de consultanţă pentru obţinerea finanţării, respectiv înainte de semnarea contractului de finanţare (elaborare Plan de Afaceri şi elaborare Studiu de Fezabilitate) cât şi servicii care vor fi prestate după semnarea contractului de finanţare (elaborare Proiect Tehnic, asistenţă tehnică din partea proiectantului şi servicii de consultanţă in managementul şi implementarea investiţiei aferente proiectului).
Contractul cu numărul 233/15.05.2013 având ca obiect elaborarea Planului de Afaceri şi consultanţă in managementul şi implementarea investiţiei, respectiv contractul cu numărul 234/15.05.2013 având ca obiect elaborarea Studiului de Fezabilitate, elaborare Proiect Tehnic şi asistenţă tehnică au fost încheiate in prima variantă intre cele 2 părţi în procente de 3,5% din valoarea totală eligibila a proiectului pentru contractul cu numărul 233/15.05.2013 şi 6,5% din valoarea totală eligibila a proiectului pentru contractul cu numărul 234/15.05.2013, deoarece la momentul încheierii lor nu se cunoştea suma exactă a valorii totale eligibile, aceasta fiind stabilită în contractul de finanţare încheiat intre beneficiar şi autoritatea contractantă.
În urma semnării contractului de finanţare nerambursabilă nr. 178/12.06.2014 încheiat între pârâtă şi reprezentanţii Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale prin Direcţia Generală Pescuit-Autoritatea de Management pentru POP s-a definitivat valoarea totală eligibilă. Astfel, procentele convenite iniţial între cele 2 părţi au fost transformate în sume concrete pentru serviciile de consultanţă, respectiv serviciile de proiectare, contractate între cele 2 părţi, conform art. 4 atât din contractul nr. 233/15.05.2013 cât şi din contractul nr. 234/15.05.2013, unde valoarea contractelor este defalcată pe serviciile care fac obiectul acestora.
La solicitarea reprezentanţilor CR AM-POP laşi, cele doua contracte, respectiv contractul cu numărul 233/15.05.2013 pentru servicii de consultanţă şi contractul cu numărul 234/15.05.2013 pentru servicii de proiectare s-au cumulat într-unul singur cu numărul 233/15.05.2013 pentru prestări servicii de consultanţă şi proiectare, fapt necesar avizării achiziţiilor ce făceau obiectul implementării proiectului în cauză.
Nu consideră reclamanta că prin cumularea celor 2 contracte intr-unul singur s-ar crea situaţii problematice întrucât se păstrează obiectele contractelor, valorile şi modalităţile de plată cât şi restul termenilor conveniţi de comun acord de către cele 2 părţi.
Referitor la Proiectul Tehnic, în contractul de finanţare nr. 178/12.06.2014 este stipulat în Anexa 1, articol 4, la pagina 8, punctul 5) faptul că beneficiarul, adică pârâta, are obligaţia de a prezenta Proiectul Tehnic în termen de maxim 4 luni de la semnarea contractului de finanţare adică până la cel târziu 12.10.2014. Proiectul Tehnic elaborat de reclamantă şi verificat de verificatorii ing. XX, a fost predat la data de 08.10.2014 firmei SC Y, fapt dovedit prin procesul verbal nr. 400/08.10.2014. Astfel. beneficiarul SC Y a avut suficient timp să depună proiectul tehnic la Compartimentul Regional AM-POP Iaşi.
De asemenea, afirmaţiile pârâtei, menţionate şi in minuta întâlnirii de
conciliere nr. 287516/16.04.2015 cum că Proiectul Tehnic a fost depus cu întârziere sunt nefondate. Reclamanta a predat Proiectul Tehnic către pârâtă în data de 08.10.2014, fără a depăşi termenul menţionat la art. 4 pct. (5) din contractul de finanţare.
Referitor la avizele care trebuiau obţinute de la Apele Române, reclamanta a întocmit toată documentaţia necesară în vederea obţinerii acestora (cu toate că obţinerea acestor avize nu făcea parte din obiectul contractelor menţionate mai sus). În data de 15.10.2014, un reprezentant al reclamantei s-a deplasat împreună cu d-na XXX pentru a depune documentaţia tehnică în vederea obţinerii avizului de amplasament.
Prin adresa din 16.10.2014 către Primăria XXXX menţionează: "Având în vedere că s-a întocmit documentaţia în vederea obţinerii avizului de gospodărire a apelor în conformitate cu Ordinul 799/06.02.2012 al Ministrului Mediului şi Pădurilor vă rugăm să ne confirmaţi că ați luat la cunoştinţă de solicitarea noastră şi vă rugăm totodată să fie informaţi şi proprietarii din zona limitrofă a obiectivului."
Ulterior acestei informări, au fost obţinute de la titularii de teren acorduri de amplasare. În procesul verbal de constatare încheiat între pârâtă şi AN "APELE ROMÂNE" sunt menţionare următoarele: "Amplasamentul obiectivului va fi pe malul drept al râului Suceava, în zonă inundabilă, pe teren proprietate privată al beneficiarului şi parţial al altor persoane fizice, de la care s-a obţinut acord de amplasare şi se va obţine declaraţie notarială".
Întârzierea în obţinerea avizelor de la Apele Române a fost cauzată exclusiv de faptul că pârâta nu a obţinut de la vecini declaraţiile notariale la care se face referire În procesul-verbal de constatare, reclamanta îndeplinindu-şi cu profesionalism şi la termen toate prevederile contractuale.
De asemenea, organizarea licitaţiei de lucrări, construcţii nu intră in sarcina reclamantei şi nu face parte din obiectul contractelor 233/15.05.2013 şi 234/15.05.2013. Astfel, organizarea licitaţiei de lucrări, construcţii este strict responsabilitatea beneficiarului, respectiv pârâta.
Conform contractului de finanţare, dosarul cererii de rambursare trebuie să cuprindă: copiile facturilor, copiile ordinelor de plată şi al altor documente de plată, copiile extraselor de cont, copiile adeverinţei ISC, copiile altor tipuri de adeverinţe. Cererile de rambursare se întocmesc pentru decontarea cheltuielilor efectuate, astfel că SC Y trebuia să efectueze cheltuieli(să plătească facturile pentru care dorea să facă cerere de rambursare) şi să solicite decontarea acestora către autoritatea finanţatoare.
Tranşele de rambursare sunt estimare de către beneficiar în declaraţia de eşalonare a cheltuielilor de rambursare. Această declaraţie de eşalonare se transmite către CR AM-POP Iaşi. Conform ultimei declaraţii de eşalonare depusă la CR AM-POP Iaşi, prima tranşă de rambursare trebuia să fie depusă in luna noiembrie 2014 (nu in septembrie cum menţionează pârâta in adresa nr. 7/11.07.2015) şi să aibă o valoare de 625.000 lei.
Având in vedere că pârâta a plătit în cadrul acestui proiect doar suma de 14.445,40 lei, ceea ce reprezintă 0,5% din totalul cheltuielilor eligibile din cadrul proiectului, nu a fost posibilă depunerea nici unei cereri de rambursare. O cerere de rambursare implică decontarea cheltuielilor cu investiţia de bază, cât şi serviciile aferente, dar plăţile făcute de pârâtă erau numai parţiale pentru prestare de servicii.
Referitor la afirmaţia că reprezentanţii pârâtei nu ştiu in ce împrejurări au semnat
contractul nr. 233/15.05.2013 cât şi contractul nr. 234/15.05.2013, acestea s-au încheiat la sediul consultantului, respectiv proiectantului, SC X, aşa cum este precizat şi in cele 2 contracte la articolul 10.
Deşi ele au fost semnate şi ştampilate pe fiecare pagina şi acceptate de către beneficiar, acestea nu au fost ridicate de la sediul consultantului, respectiv proiectantului.
În această situaţie a procedat la trimiterea lor prin poştă cu scrisoare de recomandare şi conţinut declarat la data de 20.10.2014, dar această corespondenţă a fost refuzată la primire fapt dovedit cu înscrisuri.
Reclamanta a prestat serviciul conform contractului de consultanţă nr.
233, şi anume elaborare Plan de Afaceri şi serviciile conform contractului de proiectare nr. 234, şi anume elaborare Studiu de Fezabilitate şi pe lângă a făcut tot ce i-a stat in puteri pentru a asigura obţinerea finanţării fără a solicita plata serviciilor care nu erau stipulate în contract, fără de care finanţarea s-ar fi pierdut.
Deşi finanţarea a fost aprobată şi reclamanta a respectat termenele din contractele de prestări servicii nr. 233 şi 234, pârâta a achitat doar o factură integral, VS36/24.06.2014, una parţial, VCS37/08.10.2014, iar factura VCS36/08.10.2014 nu a fost achitată deloc, deşi aceste servicii au fost prestate şi recepţionate corect.
Faptul că pârâta a semnat contractul de finanţare nr. 178/12.06.2014 cu Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale prin Direcţia Generală Pescuit - Autoritatea de Management pentru POP dovedeşte faptul că elaborarea Planului de Afaceri şi a Studiului de Fezabilitate (servicii stipulate în contractele 233 şi 234), dar şi serviciile de completare cererii de finanţare, răspundere la notificarea de solicitare de informaţii suplimentare şi redactarea contestaţiei grilei de evaluare economică şi financiare (servicii neplătite) au fost toate prestate corect şi la timp.
În concluzie, prin semnarea contractului de finanţare cu numărul 178/12.06.2014, pârâta a obţinut aprobarea finanţării nerambursabile pentru proiectul "XXX" de unde rezultă obligaţia beneficiarului de a achita serviciile prestate conform contractului 233/15.05.2014 pentru elaborare Plan de Afaceri, respectiv contractului 234/15.05.2014 pentru elaborare Studiu de Fezabilitate.
Proiectul Tehnic a fost elaborat de reclamantă corect, acesta având viza a doi verificatori independenţi şi a fost predat către pârâtă în timp util pentru a putea fi depus la CR AM-POP Iaşi.
Suma aferentă serviciilor de asistenţă tehnică se justifică datorită faptului ca pârâta nu şi-a îndeplinit obligaţiile prevăzute in contractul nr. 234/15.05.2014, iar reclamanta nu a mai avut cum să-şi execute obligaţia de a presta acest serviciu şi este prejudiciată prin neîncasarea contravalorii asistenţei tehnice din culpa exclusivă a pârâtei.
Nu in ultimul rând, faptul că pârâta a depus Planul de Afaceri, Studiul de Fezabilitate şi Proiectul Tehnic la CR AM-POP Iaşi, reprezintă încă o dovada a îndeplinirii obligaţiilor contractuale de către reclamantă.
Totodată, plăţile parţiale efectuate de către pârâtă dovedesc faptul că facturile emise de reclamantă au fost acceptate la plată.
Deosebit de aceasta, faţă de dispoziţiile art. 4 din contract, conform cărora «facturile emise de reclamantă reprezentând contravaloare preţ servicii prestate, sunt considerate acceptate la plată dacă nu sunt contestate de beneficiar, în termen de 5 zile de la data primirii acestora", deşi factura nr. VIS 12 din 27.03.2015 pentru suma de 114.468 lei emisă aferentă Proiectului Tehnic, a fost primită de pârâtă la data de 30.03.2015, aceasta nu a fost contestată in scris în termen de 5 zile de la primirea ei, fiind practic acceptată la plată.
Analizând actele şi lucrările dosarului, Tribunalul reţine următoarele:
Pârâta a apelat la serviciile reclamantei în vederea accesării unei finanţări nerambursabile de fonduri europene prin Programul operaţional pentru pescuit, pentru consultanţă în vederea implementării proiectului intitulat „XXX”.
În acest sens, între părţi s-au încheiat contractele de consultanţă:
- nr. 233/15.05.2013 având ca obiect elaborarea planului de afaceri şi consultanţă în managementul şi implementarea investiţiei aferente proiectului pe toată durata acestuia. Contravaloarea serviciilor a fost evaluată iniţial la 3,5% din valoarea totală eligibilă a proiectului. Ulterior aprobării cererii de finanţare, părţile au detaliat contravaloarea obligaţiilor conform art. 4 din contract în sensul că valoarea serviciilor din contract însumează 257.214 lei, plus TVA, din care 23.000 lei elaborarea planului de afaceri, sumă ce se achită după aprobarea finanţării; 67.025 lei consultanţă în managementul şi implementarea investiţiei aferente proiectului, sumă care se achită proporţional pe durata implementării proiectului;
- nr. 234/15.05.2013 având ca obiect elaborare studiu de fezabilitate, elaborare proiect tehnic şi asistenţă tehnică în valoare iniţială de 6,5% din valoarea totală eligibilă a proiectului, valoare detaliată conform art. 4 ulterior aprobării cererii de finanţare, în elaborare studiu de fezabilitate în valoare de 27.000 lei, sumă ce se achită după aprobarea finanţării, elaborarea proiectului tehnic în valoare de 114.468 lei, care se achită în 15 zile de la semnarea procesului verbal de primire, asistenţă tehnică pentru implementarea proiectului în valoare de 25.721 lei ce se achită pe durata implementării proiectului.
După încheierea celor două contracte, reclamanta a procedat la îndeplinirea obligaţiilor prealabile semnării contractului de finanţare, respectiv elaborarea planului de afaceri şi studiului de fezabilitate, predate pârâtei conform proceselor verbale nr. 265 şi 266/31.05.2013, semnate şi ştampilate de ambele părţi fără obiecţiuni.
Pe baza documentaţiei întocmite de reclamantă, pârâta a depus la 31 mai 2013 cererea de finanţare care a fost aprobată de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale prin Direcţia Generală Pescuit - Autoritatea de Management pentru POP Iaşi astfel că la 12 iunie 2014 între pârâtă şi Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale prin Direcţia Generală Pescuit - Autoritatea de Management pentru POP Iaşi a fost încheiat contractul de finanţare nr. 178/12.06.2014, cu o valoare eligibilă de 2.813.986 lei, din care 1.688.391 lei finanţare nerambursabilă.
Durata contractului a fost stabilită la 16 luni, data de 30.09.2015 reprezentând termenul limită pentru a depune ultima cerere de rambursare.
Conform contractului, au fost stabilite 3 termene pentru rambursare, respectiv noiembrie 2014 – organizare şantier, mai 2015 şi septembrie 2015.
Deşi conform art. 4 din contractele nr. 233 şi 234/2013 sumele datorate pentru elaborarea studiului de fezabilitate şi a planului de afaceri, în cuantum de 27.000 lei respectiv 23.000 lei erau exigibile, reclamanta a emis doar factura VS36/2014 în valoare de 10.000 lei, parte din contravaloarea studiului de fezabilitate, achitată de pârâtă.
Întrucât conform contractului de finanţare s-a stabilit termenul de 4 luni pentru depunerea proiectului tehnic, prin procesul verbal nr. 400/8.10.2014 reclamanta i-a predat pârâtei proiectul tehnic, fapt confirmat de aceasta prin semnarea fără obiecţiuni.
La 12 octombrie 2014, conform relaţiilor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale prin Direcţia Generală Pescuit - Autoritatea de Management pentru POP Iaşi, pârâta a depus la autoritatea finanţatoare proiectul tehnic.
La 8 octombrie 2014 reclamanta a emis facturile VCS 36 şi 37/2014 în valoare de 17.000 lei diferenţă studiu de fezabilitate şi 23.000 lei plan de afaceri, comunicate prin poştă şi contestate şi restituite de pârâtă.
Întrucât s-a întârziat obţinerea avizelor, pentru cel de la AN Apele Române pârâta fiind nevoită să solicite alt consultant, pârâta a notificat reclamanta cu privire la neexecutarea obligaţiilor, lipsa desemnării consultantului, finalizarea documentelor şi organizarea licitaţiilor pentru demararea lucrărilor de execuţie, fapt care a condus la notificarea pârâtei de către finanţator la 9 aprilie 2015 astfel că la 16 aprilie 2015 pârâta a procedat la rezilierea convenţiei de finanţare întrucât nu a început implementarea contractului de finanţare şi nu a depus prima cerere de rambursare.
La 6 martie 2015, pârâta a achitat suma de 4.450 lei, care a fost imputată de reclamantă ca parte a facturii nr. 37/2014.
La 27 martie 2015, reclamanta a emis factura nr. 12/2015 în valoare de 114.468 lei elaborare plan tehnic, transmisă pârâtei prin scrisoare recomandată, pe care pârâta susţine că a contestat-o.
Prin notificarea nr. 94/3.04.2015 reclamanta, în baza art. 6 din contractele nr. 233, 234/2013 a procedat la denunţarea unilaterală a contractelor începând cu 8 mai 2015, ca urmare a neîndeplinirii obligaţiilor contractuale de către pârâtă, notificare remisă prin scrisoare recomandată, refuzată de pârâtă.
Conform art. 6 din contractele nr. 233 şi 234/2013, acestea încetează de plin drept prin simpla notificare a reclamantei, în cazul în care pârâta nu-şi îndeplineşte obligaţiile, în baza unui pact comisoriu de gradul IV, în baza unei notificări prealabile de 30 de zile.
Conform art. 8 din contractele nr. 233 şi 234/2013, în cazul în care notificarea se face pe cale poştală, ea va fi transmisă prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire şi se consideră primită de destinatar la data menţionată de oficiul poştal primitor.
Conform recipisei poştale (fila 915 dosar), reclamanta i-a transmis pârâtei notificarea nr. 94/3.04.2015. Prin urmare, au fost îndeplinite obligaţiile contractuale privind notificarea, stabilite de art. 8.
Cum pârâta nu indică un motiv temeinic pentru a explica refuzul primirii corespondenţei, Tribunalul reţine că nimeni nu-şi poate invoca propria culpă în nerespectarea obligaţiilor astfel că pactul comisoriu prevăzut de art. 6 din ambele contracte şi-a produs efectele la 8 mai 2015, astfel că dată fiind încetarea contractelor ca urmare a denunţării, cererea de reziliere apare ca lipsită de obiect, urmând a fi respinsă ca atare.
Nu pot fi reţinute susţinerile pârâtei privind existenţa unor contracte diferite.
Faptul că, ulterior acceptării finanţării, părţile au detaliat întinderea obligaţiilor nu echivalează cu modificarea contractelor contractele nr. 233 şi 234/2013, prin urmare nu pot fi acceptate susţinerile privind confuziunea contractelor dintre părţi, în realitate fiind doar cele două contracte sus menţionate, nr. 233 şi 234/2013.
De asemenea, Tribunalul consideră că au fost respectate dispoziţiile art. 1553 Cod civil întrucât conform art. 6 din ambele contracte părţile au stabilit expres obligaţiile de plată ale pârâtei cât şi punerea în întârziere prin simpla neexecutare.
Pe fondul acţiunii, Tribunalul reţine că prin procesele verbale din 31 martie 2013 şi 8 octombrie 2014, semnate fără obiecţii, reclamanta face dovada îndeplinirii obligaţiilor privind întocmirea şi predarea planului de afaceri, a studiului de fezabilitate şi a proiectului tehnic.
Deşi pârâta susţine că s-au depăşit termenele contractuale pentru depunere, Tribunalul reţine că a fost respectată data limită prevăzută în contract, respectiv 12 octombrie 2014, când pârâta a depus copia proiectului tehnic. Prin urmare, nu se poate reţine excepţia neexecutării sau a executării defectuoase.
Cât priveşte lipsa vizelor şi neîndeplinirea obligaţiilor de obţinere a avizelor pentru finalizarea documentaţiei şi organizarea licitaţiei pentru desemnarea lucrărilor de execuţie, desemnarea unui consultant, este de reţinut că aceste obligaţii nu reprezintă obligaţii asumate de reclamantă prin contractele nr. 233 şi 234/2013.
Mai mult decât atât, obligaţia obţinerii avizelor tehnice aparţine beneficiarului iar din relaţiile Primăriei XXX şi AN Apele Române refuzul emiterii lor priveşte lipsa acordului de amplasare din partea proprietarilor persoanelor fizice, obligaţie a pârâtei şi nu a consultantului.
De asemenea, pârâtei îi revine în întregime obligaţia de organizare a licitaţiilor de lucrări construcţii, cât şi de desemnare a consultantului tehnic.
Deşi beneficiarul poate desemna un mandatar pentru realizarea acestor obligaţii, ele trebuie stipulate în mod clar şi distinct ori în contractele nr. 233 şi 234/2013 nu sunt prevăzute aceste obligaţii în sarcina reclamantei.
Trebuie făcută diferenţa între asigurarea consultanţei în vederea derulării proiectului, care presupune asigurarea tuturor condiţiilor şi indicaţiilor tehnice pentru obţinerea avizelor şi depunerea cererilor pentru obţinerea lor, care reprezintă cereri personale ale beneficiarului şi nu ale consultantului.
Prin urmare, chiar dacă au existat neînţelegeri între consultant şi beneficiar referitoare la modalitatea de obţinere a avizelor, aceste neînţelegeri nu pot fi echivalente cu lipsa asistenţei tehnice astfel că nu poate fi reţinută excepţia neexecutării invocată de pârâtă.
Prin urmare, Tribunalul reţine că, în ceea ce priveşte obligaţiile privind întocmirea planului de afaceri şi a studiului de fezabilitate, pentru care s-a acordat finanţarea reclamanta şi-a îndeplinit obligaţiile contractuale astfel că, faţă de plata parţială a acestora cât şi exigibilitatea lor după aprobarea cererii de finanţare, sumele aferente facturilor nr. 36 şi 376/2014 sunt datorate de pârâtă în baza raporturilor contractuale asumate.
De asemenea, conform art. 1 din contractul nr. 234/2013, pârâta se obligă să achite contravaloarea proiectului tehnic în termen de 15 zile de la semnarea procesului verbal de primire.
Cum proiectul tehnic a fost recepţionat de pârâtă la 8 octombrie 2014, suma de 141.940,32 lei aferentă facturii 12/2014 reprezintă o obligaţie contractuală pentru care refuzul pârâtei de plată apare nejustificat.
Conform art. 1350 Cod civil orice parte trebuie să-şi execute obligaţiile pe care le-a contractat. Atunci când fără justificare nu îşi îndeplineşte aceste îndatoriri, aceasta este răspunzătoare pentru prejudiciul cauzat celeilalte părţi.
Aşa cum rezultă din art. 4 al contractului nr. 234/2013, pârâta s-a obligat să-i achite reclamantei suma de 25.721 lei asistenţă tehnică, sumă ce se achită proporţional pe durata implementării proiectului.
Deoarece nu s-a dovedit culpa susţinută de pârâtă pentru rezilierea contractului de finanţare întrucât lipsurile privind derularea proiectului îi reveneau beneficiarului şi nu consultantului, în mod corect susţinerile acestuia privind prejudiciul reclamantei pentru contravaloarea asistenţei tehnice în valoare de 25.721 lei reprezintă un prejudiciu cert astfel că şi sub acest aspect susţinerile reclamantei sunt întemeiate.
Având în vedere exigibilitatea sumelor mai sus menţionate, faţă de dispoziţiile art. 4 aliniat ultim şi art. 5 din contractele nr. 233 şi 234/2013, prin care părţile au convenit asupra penalităţilor de 0,1% din sumele datorate în cazul neachitării facturilor emise, în termen de 30 de zile, Tribunalul, în baza art. 1350 Cod civil, urmează să-i acorde reclamantei suma de 41.725,88 lei cu titlu de penalităţi contractuale, calculate până la data de 26 octombrie 2015, cât şi ulterior, până la achitarea debitului aferent celor trei facturi fiscale.
Faţă de culpa procesuală a pârâtei, rezultată din admiterea acţiunii, în baza art. 453 Cod procedură civilă, Tribunalul va dispune obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată reprezentând taxă judiciară de timbru (filele 2, 707 dosar).
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
H O T Ă R Ă Ş T E:
Respinge excepţia neexecutării contractelor, ca nefondată.
Respinge cererea reconvenţională ca rămasă fără obiect.
Admite cererea având drept obiect „pretenţii”, formulată de reclamanta SC X, în contradictoriu cu pârâta SC Y.
Obligă pârâta SC Y, să-i achite reclamantei sumele de: 212.815 lei cu titlu de obligaţii contractuale; 41.725 lei cu titlu de penalităţi contractuale calculate până la 26 octombrie 2015; penalităţi de întârziere aferente obligaţiei principale, în cuantum de 0,1%/zi, pentru perioada ulterioară datei de 26 octombrie 2015 şi până la plata efectivă a debitului în cuantum de 212.815 lei; 6.350 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând taxă judiciară de timbru.
Cu drept de apel care se poate depune la Tribunalul Suceava în termen de 30 de zile de la comunicare.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 19 aprilie 2016.
avocatnet.ro explicăm legislația
catgirl