Dupa cum mentionam si in alte topicuri de pe acest forum, sunt in proces cu fosta sotie pentru modificarea programului meu de vizita a fetitei noastre.
In acest moment suntem la apel, nu s-a fixat inca data exacta a acestuia.
In procesul initial am precizat ca este un caz de alienare parentala din partea mamei, insa instanta a decis sa nu faca nicio expertiza psihologica in aceasta cauza.
Din acel moment, sept 2016, asupra fetitei mele de 4 ani si jumatate, ii sunt aplicate diverse modalitati de a o indemna sa nu ma mai iubeasca si sa nu mai vrea sa petreaca timpul cu mine.
Lucrurile s-au agravat recent, dupa perioada sarbatorilor de iarna, cand fetita efectiv face crize de nervi si incepe sa planga dupa ce o iau de la gradinita ca sa petreaca weekend-ul la mine.
Imi spune mereu ca "vrea la mami", "vrea la casa ei" si ca "nu e prietena cu mine" si "nu ma iubeste" si refuza chiar sa ma pupe, spunand ca "o pupa doar pe mami".
Mai grav este ca nici cele 2 ore pe saptamana pe care le am alaturi de fetita nu mai vrea sa le petreaca alaturi de mine.
Am incercat sa aflu motivele pentru care nu mai vrea sa stea cu mine, insa nu mi-a dat nicio explicatie, raspunsul fiind doar "vreau la mami".
Din septembrie 2016 si pana acum, comportamentul meu fata de copil nu s-a modificat in niciun fel, nu am agresat fetita niciodata in viata mea (si nici nu se va intampla vreodata) deci nu ar avea vreun motiv concret, provocat de catre mine, pentru care sa nu mai vrea sa stam impreuna.
Nu stiu cum sa procedez in aceasta situatie!
As vrea sa insist in apel pe aceasta alienare parentala si sa se intample ceva pentru ca, daca fosta sotie va continua in acest fel, mi-e teama ca fetita nici nu va mai vrea sa ma vada deloc!
Ma gandeam sa duc si fetita la un psiholog, insa nu stiu ce va reusi sa rezolve acesta daca oricum fetita se va intoarce alaturi de mama si influenta acesteia va continua...
Va rog mult sa ma ajuti cu un sfat, caci sunt disperat!
Neaparat copilul sa fie evaluat de un psiholog. faceti urgent cerere la protectia copilului si cereti consiliere pentru relatie cu aceasta anuntand ca suspectati alienarea parentala insa, fiind de asemenea foarte deschis asupra posibilitatii ca poate si dumneavoastra ar fi bine sa invatati anumite lucruri pentru a o atrage.
In rest nu am inteles bine, care este exact programul de vizita?
La protectia copilului am facut cerere inca de cand am deschis procesul (ian 2016), tocmai pentru a evalua fetita. Am fost la DGASPC sector 2 la consiliere doar eu si fosta sotie si ni s-a spus ca problemele sunt intre noi si nu e cazul sa vada si copilul (dl psiholog a fost f partinitor cu mama).
Apoi, a mai incercat mama sa duca fetita la acelasi psiholog, insa fara sa-mi comunice si mie motivul pt care vrea sa o duca (dupa 2 luni si cereri la DGASPC, acestia mi-au spus ca refuza sa-mi comunice motivul pt ca vor aparea tensiuni intre mine si mama copilului).
Poate sa incerc la protectia copilului de la sectorul in care locuiesc eu, daca se poate.
In fiecare weekend si in limitele financiare, fac diverse activitati cu fetita mea: plimbari in parc, loc de joaca, expozitii, teatru, film etc. Chiar si cand suntem in casa din pricina timpului rece facem gimnastica, construim diverse jucarii, gatim impreuna, facem curat, etc. Si comportamentul acesta l-am avut tot timpul...deci nici nu stiu cum altfel as putea sa o atrag, dar poate intr-adevar un psiholog ar vedea lucurile altfel.
Este un comportament radical schimbat la fetita: de unde era foarte fericita atunci cand ma vedea si ma pupa si imi spunea ca ma iubeste...acum d-abia dc vrea sa ma bage in seama. Ieri cand i-am dat martisorul nici nu a vrut sa-l ia pentru ca avea unul deja de la mami.
Programul dat de instanta e cel standard: al doilea si al patrulea weekend cu mine, sambata din al treilea weekend - 10h, plus 2h in fiecare miercuri (vacantele cu anii pari si impari si 1 luna in vara la mine).
mergeti cu copilul la psiholog sa ii faca o evaluare, apoi cereti un raport care, in caz de suspiciune de alienare poate fi trimis mamei pe mail cu recomandarea de a continua sedintele/sesiunile.
In cazul in care mama refuza, cu acel raport va prezentati la DGASPC si cereti impetuos sa se ia masuri de consiliere a dumneavoastra si a mamei pentru a remedia problema cu copilul.
De asemenea, va sfatuiesc sa discutati si separate cu un psiholog care sa va indrume cum sa va comportati si ce sa spuneti copilului alienat. Va va ajuta si va detensiona situatia foarte mult cu cea mica.
Bine ca momentan mama o da la programul de vizita, tot e ceva.
Insa e posibl sa se razbune pe copila la intoarcere pentru ca a acceptat sa plece.
Intrebare, in week-end-urile in care copila e la dumneavoastra, informati mama despre activitatile pe care le faceti cu cea mica? Ii trimiteti poze, filmulete?
Mama fetitei subit nu mai are adresa de email functionala. DOAR gradinita ii poate trimite ei mail-uri, si mie nu. Deci doar sa il dau direct fizic raportul respectiv.
Mama fetitei afirma ca ea o indeamna pe cea mica sa petreaca timp cu mine si sa fie de acord cu acest program (asta de fata cu mine)...ce se intampla acasa...asta nu mai stiu. Insa mie imi reproseaza ca nu o duc la locuri de joaca si ca nu cheltui bani suficienti cu ea (de ex, a fost mai cald afara si am dus-o in parc vs la loc de joaca).
Probabil imama ii creeaza copilului niste asteptari de genul: vine tati si te duce la locul de joaca - iar eu o duc in parc - atunci copilul poate se simte dezamagit iar mama cu siguranta ca ii intareste dezamagirea (din moment ce mie imi reproseaza asta, cu siguranta ca si copilului ii spune la fel).
Chiar aseara cand am lasat fetita acasa era bunica materna de fata si cea mica refuza sa ma pupe si imi spunea ca nu e prietena cu mine ci doar cu mami. Bunica materna nu i-a spus absolut nimic, nici sa ma pupe nici nimic....
Da, am incercat sa evit orice conflict cu mama copilului pe teme de genul: sunat, poze, etc. A vorbit fetita la telefon cu aceasta de sarbatori in cele 4 zile cand a fost la mine, i-a povestit unde am fost, i-am trimis poze pe telefon, etc...apoi mi-a reprosat ca i-am luat telefonul copilului din mana si i l-am inchis (dupa ce copilul a zis te pup mami, pa!).
Insa, cand trebuia sa iau fetita de la gradinita pt ca era randul meu de Revelion, a chemat politia pt ca ei i se parea neclara hotararea judecatoreasca motivand ca ii dadea si ei dreptate si mie (ceea ce nu era adevarat, evident, fapt confirmat si de catre politisti). Si in cererea de apel ea a afirmat ca eu creez situatii abuzive si sicanatorii pt ca vin sa iau copilul cu politia (referitor la acest incident).
Pur si simplu nu-mi dau seama ce anume ii poate zice sau face mama astfel incat dintr-un copil care ma iubea si se bucura de fiecare data cand ma vedea (chiar avea momente cand imi zicea ca vrea sa stea mai mult la mine si sa nu o duc la mami) acum nici sa ma pupe nu mai simte si mai ales sa mai stea cu mine.
Probabil urmatorul pas va fi refuzul vehement al fetitei de a mai merge cu mine...
Incercati sa va intelegeti sa ii faceti pe voie mamei. Stiu ca in mod normal nu ar trebui sa aiba legatura cum va purtati cu mama copilului vizavi de relatia cu copilul, insa realitatea este alta. Macar o perioada va sfatuiesc sa ii cantati in struna mamei pentru ca aceasta daca ipotetic a inceput sa indeparteze copilul de dvs sa faca un pas in spate si sa revina la sentimente mai bune. Insa pot exista si alte motive pentru reactia copillui, incercati sa aflati de unde vine problema fara a face presupuneri.
avocatnet.ro explicăm legislația
Honey32