refuz desemnare avocat de catre decan

Dupa opinia mea trebuia ca aceasta prietena sa se adreseze baroului si unu instanteti de judecata, prin care sa solicite acordarea de asistenta juridica gratuita, punand la cererea sa copii dupa dovezile care o fac sa apeleze la o asemenea solicitare.

Mumesc pentru raspunsuri dar cred ca nu am fost foarte clara.
Prietena a depus un dosar cu toate actele necesare pentru asistenta judiciara, judecatoria printr-o încheiere în sedinta publica, in baza art. 8 pct 3 din OUG nr. 51/2008 îi acorda asistenta juridica gratuita si totala petentei. Prietena dupa ce a avut incheierea de la JUDECATORIE a facut o cerere la barou ca sa-i desemneze un avocat. Vazind ca avocatul cam intiirzia, a dat telefon la barou si de acolo decanul baroului i-a spus ca refuza sa desemneze un avocat pentru ca acesta nu este platit, deci nu poate obliga pe cineva sa pledeze fara sa fie platit. Deci exista o decizie de la judecatorie, este decanul care refuza pentru neplata avocatului de catre Stat. Ce poate ea face in cazul asta?

Buna ziua, instanta prin incheiere a acordat asistenta judiciara gratuita si totala în baza art. 8 pct 3 din OUG nr. 51/2008 dar refuzul dl decan este motivat astfel (art. din ziarul Sansa Vrâncena nr. 191 din 21 iulie 2008) :
Conflict mocnit între Barou şi instanţe


Avocaţii vrânceni, pe picior de război
"Din septembrie nu vom mai intra în procesele în care apărarea din oficiu este obligatorie!", ne-a declarat Ticu Burcă, decanul Baroului de Avocaţi
articol de: (Cristi Irimia)






Nemulţumirea vine de la faptul că unii magistraţi îi acceptă în procese pe juriştii dintr-o structură paralelă considerată în afara legii
Scandalurile în jurul subiectului s-au ţinut lanţ în ultimii ani
"Avocatura clandestină a devenit vector de menţinere a corupţiei" a fost propoziţia spusă de preşedintele UNBR, care a dat semnalul reînceperii duelurilor între barourile judeţene şi structurile paralele în care s-au organizat o serie de jurişti care consideră că activează în mod legal.
La întrunirea de vară a Adunării Generale a Uniunii Naţionale a Barourilor din România s-a discutat, iarăşi, despre cei care practică avocatura deşi nu sunt înscrişi în barourile clasice. Au urmat apoi, la nivelul mai multor judeţe, declaraţii ale decanilor care au ameninţat că nu vor mai onora solicitările instanţelor în ceea ce priveşte apărările din oficiu. Dacă acest lucru va fi pus în practică de la 1 sau 15 septembrie, cum se preconizează, atunci activitatea instanţelor vrâncene va fi paralizată.
Decanul Baroului Vrancea e ferm
Ticu Burcă, decanul Baroului Vrancea, a precizat că în judeţ încă mai sunt primiţi să pună concluzii în dosare jurişti, care nu au calitatea de avocaţi admişi în structurile recunoscute la nivel oficial. "Există mai mulţi judecători care îi acceptă în dosare pe cei pe care îi contestăm. Din septembrie nu vom mai tolera nici o încălcare a prevederilor legislative cu privire la desfăşurarea activităţii de avocat", a spus Burcă.
Practică frecventă la nivelul UE
De partea cealaltă, cei aproximativ 30 de jurişti grupaţi în aşa-zisul barou constituţional pledează la procese pe baza unor procuri făcute la notariate cu acordul clienţilor lor. Fenomenul avocaturii în structuri paralele barourilor clasice este răspândit şi în alte state ale Europei, în care nu s-au găsit soluţii eficiente pentru stoparea practicilor de acest gen.
Scandal cu mese mutate
La Tribunalul Vrancea, în 2007, au existat mai multe episoade în care conflictul dintre cele două părţi a luat amploare. La un moment dat, avocaţii din baroul tradiţional au luat masa la care se adunau cei din structura paralelă şi au pus-o în zona lor din sala paşilor pierduţi. Peste două zile, juristul Alin Ioniţă, din cealaltă tabără, şi-a recuperat "bunul" după un conflict verbal care dădea senzaţia că s-ar putea transforma într-unul de natură fizică. Pentru a linişti spiritele la nivel naţional, procurorul general al României, Laura Codruţa Kovesi, a promovat un recurs în interesul legii judecat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în favoarea barourilor tradiţionale.
Vor imigra şi avocaţii
Pe de altă parte, la nivel naţional există peste 300 de avocaţi care vor să emigreze, în sensul că preferă să pledeze în alte state ale Uniunii Europene. Cei în cauză cunosc cel puţin o limbă străină şi în străinătate ar putea câştiga mai bine decât în România. În contextul unificării legislaţiei la nivelul statelor membre UE, n-ar fi exclus ca migraţia avocaţilor să devină o regulă. În acest moment, în România figurează peste 15.000 de avocaţi.
Băsescu a pus paie pe foc?
Luna trecută, când a avut loc Congresul avocaţilor din UNBR, mai multe agenţii de presă au prezentat o declaraţie făcută de preşedintele României, Traian Băsescu. Acesta ar fi afirmat că "profesia de avocat se confruntă cu percepţia că totul se reduce la interesul pecuniar", însă decanul Burcă susţine că fraza a fost ruptă din context: "Preşedintele Băsescu s-a referit şi la astfel de aspecte, însă la general a avut cuvinte pozitive despre activitatea avocaţilor din UNBR", a conchis Burcă, şef peste cei 150 de avocaţi pe care îi are în subordine.

Legea 51/1995

Art. 68 ind1. - (1) În cazul în care, potrivit art. 11-19 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 193/2008, a fost încuviinţată cererea de ajutor public judiciar sub forma asistenţei prin avocat, cererea împreună cu încheierea de încuviinţare se trimit de îndată decanului baroului din circumscripţia acelei instanţe.
(2) Decanul baroului sau avocatul căruia decanul i-a delegat această atribuţie va desemna, în termen de 3 zile, un avocat înscris în Registrul de asistenţă judiciară, căruia îi transmite, odată cu înştiinţarea desemnării, încheierea prevăzută la alin. (1). Decanul baroului are obligaţia de a comunica şi beneficiarului ajutorului public judiciar numele avocatului desemnat. Beneficiarul ajutorului public judiciar poate solicita el însuşi desemnarea unui anumit avocat, cu consimţământul acestuia, în condiţiile legii.
Art. 68 ind 2. - (1) Avocatul desemnat potrivit art. 681 alin. (2) să acorde ajutorul public judiciar nu poate refuza această sarcină profesională decât în caz de conflict de interese sau pentru alte motive justificate.
(2) Refuzul nejustificat de a prelua cazul sau de a continua executarea constituie abatere disciplinară, în condiţiile legii.
(3) Refuzul nejustificat al beneficiarului sau renunţarea unilaterală şi nejustificată a acestuia la asistenţa acordată de avocatul desemnat duce la încetarea ajutorului public sub forma asistenţei prin avocat.

OG 51/2008
Art. 22. - (1) Fondurile necesare acoperirii cheltuielilor pentru acordarea ajutorului public judiciar de către stat în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă, denumit în continuare fondul pentru ajutor public judiciar, se constituie din sumele prevăzute la art. 25 alin. (1) şi art. 26 alin. (1) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Fondul pentru ajutor public judiciar se cuprinde distinct în bugetul de venituri şi cheltuieli al Ministerului Justiţiei.
(3) Sumele reprezentând onorariile avocatului, expertului, traducătorului, interpretului, executorului judecătoresc sau mediatorului se plătesc în cont bancar, prin virament sau în numerar, prin compartimentele economice ale tribunalelor.


Ei bine, se pare ca (n-am vreo informatie certa) avocatii care erau desemnati pentru aceasta asistenta n-au prea mai vazut nici un ban de prin fondurile acestea de multa vreme.
In acest context, mie mi se pare ca dl. decan are dreptate cand spune ca el nu poate sa oblige pe nimeni sa lucreze fara sa fie platit.
Ramane ca prietena dvs. sa gaseasca ea avocatul dispus sa lucreze acum pentru banii ...de la Sfantu' asteapta.