Art. 279 alin. (2) Cod Penal: Săvârşirea unei infracţiuni împotriva unui judecător sau procuror, în scop de intimidare sau de răzbunare, în legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu...
Daca injur judecatorul in sala de sedinta, atunci savarsesc art. 278 C.pen Întrebuinţarea de cuvinte ori gesturi jignitoare sau obscene, de natură să perturbe activitatea instanţei.
Deci o infractiune impotriva unui judecator, deci ultraj.
Dar, daca formulez injurii in scris, atunci nu savarsesc tulburarea solemnitatii sedintei, deci nu pot fi acuzat de ultraj.
Si nici jignirea nu este incriminata.
Mi se pare interesant ca, doar in functie de mijlocul de comunicare, aceleasi cuvinte pot sau nu constitui infractiune!!
Dapix
Utilizator 1din 1 utilizatori consideră acest răspuns util
Înjuratul simplu ca blestem, ca ironizare sau apostrofare nu reprezintă ultraj.
Teoretic, arătarea de semne obscene, înjurarea, apostrofarea, blestemarea judecătorului sau procurorului reprezintă contravenție, care se pedepsește cu amendă.
Practic e posibil să se exagereze, fără să se țină seama că omul poate face o cădere psihică în momentul judecății, și se descarcă să nu plesnească ........., mai de folos pentru recuperarea acestuia ar fi să-l oblige judiciar la o consiliere psihologică de 3 luni.
Logic, NU un nou dosar penal ar fi soluția, MAI ALES CĂ FAPTELE REPREZINTĂ CONTRAVENȚII.
`
Ce este totuși ultrajul judiciar?
Fapta concretă constă în ameninţarea, lovirea sau alte violenţe ori vătămarea corporală a unui judecător sau procuror aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu.
Cele două infracţiuni - ultrajul simplu (art. 257 NCP), şi ultrajul judiciar - se aseamănă sub mai multe aspecte.
Astfel, în cazul ultrajului simplu, subiect pasiv secundar poate fi un funcţionar public care îndeplineşte o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat, în timp ce ultrajul judiciar se comite asupra unui judecător, procuror sau avocat.
`
Art. 279 din noul Cod penal - Ultrajul judiciar:
(1) Ameninţarea, lovirea sau alte violenţe, vătămarea corporală, lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte ori omorul, săvârşite împotriva unui judecător sau procuror aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu, se sancţionează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru acea infracţiune, ale cărei limite speciale se majorează cu jumătate.
(2) Săvârşirea unei infracţiuni împotriva unui judecător sau procuror ori împotriva bunurilor acestuia, în scop de intimidare sau de răzbunare, în legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu, se sancţionează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru acea infracţiune, ale cărei limite speciale se majorează cu jumătate.
(3) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează faptele comise în condiţiile alin. (2), dacă privesc un membru de familie al judecătorului sau al procurorului.
(4) Dispoziţiile alin. (1)-(3) se aplică în mod corespunzător şi faptelor comise împotriva unui avocat în legătură cu exercitarea profesiei.