zamfistefi a scris:
...eu si mama reclamante iar sora mea parata. Mama trebuie sa plateasca sulta mie si surorii mele.
Cum adică? Dvs. ați fost
reclamantă și ceea ce ați „obținut” a fost ... să-i faceți rost surorii de niște bani și să vă mai faceți rost dvs. de încă o împărțeală după moartea mamei?
Îmi vine să mă crucesc doar când mă gândesc la cât ați cheltuit pentru așa „victorie”. Erați mai câștigată fără proces (dacă ați fi deschis ușa unui avocat să vă spună
cum).
Dacă mama dvs. este aceea care trebuie să vă plătească sultă (dvs. și surorii dvs.), înseamnă că mama dvs. a devenit proprietar exclusiv în urma ... minunii ăsteia de proces prost condus.
Asta înseamnă că TOT ceea ce i-a fost atribuit mamei dvs. prin hotărârea judecătorească (din procesul de iesire din indiviziune pe care mie mi se pare că l-ați purtat doar ca să vă afați în treabă de mulți bani) va constitui masa succesorală ce va rămâne de pe urma mamei dvs.
Și o veți împărți cu sora.
Încă o dată.
Iar sora are dreptul la jumătate din averea mamei. Sau, în prezența testamentului despre care vorbiți, sora dvs. are dreptul la o rezervă succesorală de jumătate din cota care i s-ar fi cuvenit în absența testamentului. Adică 1/4 din TOT ce v-a lăsat mama prin testament.
V-ați făcut rost de alt proces, altă distracție. Sau, cel puțin, de o altă sumă de bani de dat surorii după decesul mamei.
Dacă tot ați ocolit avocatul la vremea când ați purtat procesul de mai sus, consultați-l măcar acum.
Înainte de a vă apuca să faceți ceea ce ziceți că vreți să faceți.