Condiţiile amânării aplicării pedepsei sunt prevăzute în art. 83 C. pen., conform căruia trebuie îndeplinite următoarele condiții pozitive:
a) pedeapsa stabilită, inclusiv în cazul concursului de infracţiuni, este amenda sau închisoarea de cel mult 2 ani
În ceea ce privește pedeapsa amenzii, condiția analizată este îndeplinită indiferent de cuantumul acesteia sau dacă există ori nu concurs de infracțiuni. Nici în cazul pedepsei închisorii nu are relevanță dacă pedeapsa stabilită este pentru o singură infracțiune sau pentru un concurs de infracțiuni, dar legiuitorul a fixat limita de cel mult 2 ani închisoare.
b) infractorul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii, cu excepţia cazurilor prevăzute în art. 42 lit. a) şi lit. b) sau pentru care a intervenit reabilitarea ori s-a împlinit termenul de reabilitare
c) infractorul şi-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii
Cu privire la această condiție, facem precizarea că ea vizează acceptarea expresă din partea infractorului a instituirii de către instanță, în sarcina sa, a obligației de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității. După manifestarea acordului, dacă apreciază că se impune soluția amânării aplicării pedepsei, judecătorul poate (în sensul că are facultatea) impune în sarcina infractorului obligația de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității.
d) în raport de persoana infractorului, de conduita avută anterior săvârşirii infracţiunii, de eforturile depuse de acesta pentru înlăturarea sau diminuarea consecinţelor infracţiunii, precum şi de posibilităţile sale de îndreptare, instanţa apreciază că aplicarea imediată a unei pedepse nu este necesară, dar se impune supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată
Această condiție este asemănătoare cu una dintre condițiile renunțării la aplicarea pedepsei. Este vorba de conduita bună a infractorului înainte de comiterea infracțiunii, care este un criteriu important pentru dispunerea acestei modalități de individualizare judiciară a executării pedepsei, și de comportamentul proactiv al acestuia manifestat post factum, care poate releva o o căință activă.
De asemenea, la examinarea acestei condiții, judecătorul va proceda la examinarea posibilităților de îndreptare ale infractorului, chiar dacă se impune supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată.