Repausul săptămânal
Repausul săptămânal se acordă în două zile consecutive, de regulă sâmbăta şi duminica.
În cazul în care acesta ar prejudicia interesul public sau ar compromite desfăşurarea normală a activitătii, repausul săptămânal poate fi acordat şi în alte zile, stabilite prin contractul colectiv de muncă sau prin regulamentul intern. În acest caz, salariatii vor beneficia de un spor la salariu stabilit prin contractul colectiv de muncă sau, după caz, prin contractul individual de muncă.
In situatii de exceptie zilele de repaus saptamanal sunt acordate cumulat, dupa o perioada de activitate continua ce nu poate depasi 14 zile calendaristice, cu autorizarea inspectoratului teritorial de munca si cu acordul sindicatului sau, dupa caz, al reprezentantilor salariatilor. În acest caz, salariatii au dreptul la dublul compensatiei stabilită cu titlu de spor pentru munca suplimentară stipulată la art.120 alin.(2) din Codul Muncii (spor care nu poate fi mai mic de 75% din salariul de bază).
În cazul unor lucrări urgente, a căror executare imediată este necesară pentru salvarea persoanelor sau bunurilor angajatorului, pentru evitarea unor accidente iminente sau înlăturarea efectelor acestor accidente, repausul săptămânal poate fi suspendat pentru personalul necesar executării acestor lucrări. Salariatii au dreptul la dublul compensatiilor cuvenite potrivit art.120 alin.(2) din Codul Muncii.
Sărbătorile legale
Zilele de sărbătoare legală în care nu se lucrează sunt:
- 1 şi 2 ianuarie;
- prima şi a doua zi de Paşte;
- 1 mai;
- 1 decembrie;
- Prima si a doua zi de Rusalii;
- Adormirea Maicii Domnului;
- prima şi a doua zi de Crăciun;
- 2 zile pentru fiecare dintre cele două sărbători religioase anuale, declarate astfel de cultele religioase legale, altele decât cele creştine, pentru persoanele apartinând acestora.
Acordarea zilelor libere se face de către angajator.
Prin hotărâre a Guvernului se vor stabili programe adecvate pentru
unitătile sanitare şi cele de alimentatie publică, în scopul asigurării asistentei sanitare şi, respectiv, al aprovizionării populatiei cu produse alimentare de strictă necesitate.
Prevederile referitoare la zilele de sărbătoare legale nu se aplică în
locurile de muncă în care activitatea nu poate fi întreruptă datorită caracterului procesului de productie sau specificului activitătii.
Pentru toate situatiile stipulate mai sus, salariatilor li se asigură compensarea cu timp liber corespunzător în următoarele 30 de zile. În cazul în care, din motive justificate, nu se acordă zile libere, salariatii beneficiază de un spor la salariu ce nu poate fi mai mic de 100% din salariul de bază corespunzător muncii prestate în programul normal de lucru.
Prin contractul colectiv de muncă aplicabil se pot stabili şi alte zile libere.
Se aplica prevederile legii 330/2009
Legea 330/2009
ANEXA Nr. II
REGLEMENTÃRI
specifice personalului contractual din unităţile bugetare subordonate autorităţilor administraţiei publice
SECŢIUNEA a 2-a
Sporuri şi alte drepturi
Art. 4. - În unităţile sanitare, de asistenţă socială şi de
asistenţă medico-socială, unde activitatea se desfăşoară fără
întrerupere, în 3 ture, personalul care lucrează lunar în toate
cele trei ture, precum şi personalul care lucrează în două ture în
sistem de 12 cu 24 poate primi, în locul sporului pentru munca
prestată în timpul nopţii, prevăzut la art. 18 din lege, un spor de
15% din salariul de bază pentru orele lucrate în cele 3, respectiv
două ture
Art. 5. - (1) Munca prestată de personalul din unităţile
sanitare, de asistenţă socială şi de asistenţă medico-socială,
respectiv de personalul din sistemul sanitar-veterinar şi de
personalul din vămi care îşi desfăşoară activitatea în posturile de
inspecţie la frontieră, în vederea asigurării continuităţii activităţii
în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte
zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se
lucrează, în cadrul schimbului normal de lucru, se plăteşte cu
un spor de 100% din salariul de bază al funcţiei îndeplinite.
(2) Munca astfel prestată şi plătită nu se compensează şi cu
timp liber corespunzător
Art. 6. - (1) Personalul sanitar cu pregătire superioară care
efectuează gărzi pentru asigurarea continuităţii asistenţei
medicale în afara normei legale de muncă şi a programului
normal de lucru de la funcţia de bază se salarizează cu tariful
orar aferent salariului de bază.
(2) Gărzile efectuate de personalul sanitar cu pregătire
superioară pentru asigurarea continuităţii asistenţei medicale în
afara normei legale de muncă şi a programului de lucru de la
funcţia de bază, în zilele lucrătoare, se salarizează cu un spor
de până la 75% din tariful orar aferent salariului de bază, dar
care nu poate fi mai mic de 25%.
(3) Gărzile efectuate de personalul sanitar cu pregătire
superioară pentru asigurarea continuităţii asistenţei medicale în
afara normei legale de muncă şi a programului de lucru de la
funcţia de bază, în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale
şi în celelalte zile în care, potrivit dispoziţiilor legale, nu se lucrează,
se salarizează cu un spor de până la 100% din tariful orar aferent
salariului de bază, dar care nu poate fi mai mic de 50%.
(4) Procentul concret al sporului prevăzut la alin. (2) şi (3) se
aprobă trimestrial de comitetul director.
(5) Medicii care nu au contract individual de muncă cu
unitatea sanitară care organizează serviciul de gardă şi care la
nivelul acestei unităţi desfăşoară activitate numai în linia de
gardă vor încheia cu această unitate sanitară publică un contract
individual de muncă cu timp parţial pentru activitatea prestată
în linia de gardă şi vor beneficia numai de drepturile aferente
activităţii prestate în linia de gardă, stabilite conform prevederilor
acestui articol. Salariul de bază se stabileşte pentru funcţia şi
gradul profesional în care aceştia sunt confirmaţi prin ordin al
ministrului sănătăţii, corespunzător vechimii în muncă, şi se
utilizează pentru stabilirea tarifului orar.
(6) Medicii care sunt nominalizaţi să asigure asistenţa
medicală de urgenţă, prin chemări de la domiciliu, vor fi salarizaţi
pentru perioada în care asigură garda la domiciliu cu un venit
determinat în funcţie de 40% din tariful orar aferent salariului de
bază şi numărul de ore cât asigură garda la domiciliu.
Art. 7. - Personalul sanitar cu pregătire superioară cu
funcţie de conducere care efectuează gărzi pentru asigurarea
continuităţii asistenţei medicale în afara normei legale de muncă
şi a programului normal de lucru de la funcţia de bază va
beneficia de drepturile aferente activităţii prestate în linia de
gardă, stabilite conform prevederilor art. 6; pentru determinarea
tarifului orar se utilizează salariul de bază al funcţiei de execuţie
stabilit pentru funcţia şi gradul profesional în care aceştia sunt
confirmaţi prin ordin al ministrului sănătăţii, corespunzător
vechimii în muncă.
Art. 8. - În situaţia în care medicul de gardă la domiciliu este
solicitat pentru a acorda asistenţă medicală de urgenţă la nivelul
unităţii sanitare publice şi nu poate fi contactat sau nu răspunde
solicitării, acesta va fi sancţionat prin diminuarea salariului de
bază individual cu un procent între 5-10% pe o perioadă de
3 luni, în condiţiile legii.
Probabil ca vor aparea si norme de aplicare a legii care speram sa fie mai clare
avocatnet.ro explicăm legislația
auggri 
mica-mihaela