Nu au zis nimic din prostie :(
S-au bazat unul pe celălat.
S-au gândit ca rămâne in continuare fratele cu handicap in grija ei și le-a fost teama ca nu va mai avea grija de el. Niciunul din fratii buni nu a avut posibilitatea de a-l lua din casa părintească. Au mai avut o tentativa când era mai tânăr fratele cu handicap și nu s-a adaptat la bloc.
A fost dus si la un fel de cămin la un moment dat, dar nu mai mânca si l-au dus înapoi la casa părintească.
Plus ca dacă niciunul nu a îndrăznit sa menționeze greșeala a fost efect de turma.
Referitor la donatie, ma gândesc ca fratele vitreg arunca și vorbe ca sa testeze apele, in continuare fratele cu handicap a rămas in casa părintească singur și au totusi grija de el - ii aduc mâncare zilnic, plătesc pe cineva sa îl spele. Are desigur și pensia și tot ce are el dreptul - au pus pe cineva din anturajul lor ca însoțitor.
Aici nu are nimeni ce sa comenteze pt ca fratii buni sunt conștienți ca ei nu au cum sa îl ajute, iar cel vitreg are cumva avantajul ca sta aproape acolo in comuna.
Dar exprimarea așa a fost, ca are donatie făcută și vrea sa facă succesiunea in maxim 6 luni ca sa nu fie nevoiți sa plătească dacă trec cele 6 luni.
Acum as vrea sa știu dacă va fi nevoie de un avocat sau se poate descâlci toată situația la notar.
raluk0207 a scris:
Soția de a doua a murit recent și copilul ei ne-a anunțat ca are act de donație.
Acum vrea sa facă succesiunea după mama sa înainte de 6 luni de la deces.
Dacă are donație, de ce ar mai vrea sa dezbata succesiunea? Pentru ce bunuri, dacă mama i le-a donat din timpul vieții?
Dă cu virgulă.
Apoi, mama nu ar fi putut sa ii doneze decât cota parte moștenită de la soț.
Imobilul întreg, în niciun caz, fără acordul celorlalți copii, din moment ce nu au făcut partajul.
Întrebarea e alta: când au fost la notar cu toții, de ce nu au zis copiii, prezenți acolo, ca doamna respectiva nu e mama lor, deși are același prenume? Si ca imobilul a fost dobândit cu prima nevasta?