Vecini gălăgioși, copii care aleargă prin casă. De aproximativ ...

Vecini gălăgioși, copii care aleargă prin casă.
De aproximativ 2 ani, am o problema cu vecinul de deasupra mea, care are 2 copii. În fiecare zi fac zgomot infernal, fug prin casă, tropaie, sar din pat direct pe podea, trântesc jucării, trântesc scaune, etc. Copiii își încep activitatea la ora 6.30-7.00 dimineața, prin urlete, urlete și ale părinților, alerga prin casa de zici ca e cutremur. Nu merg la grădiniță și nici nu am văzut sa ii scoată afara, prin parc, ca sa-si consume energia. Părinții sunt foarte comozi, nu prea ies din casa și lasa copiii sa facă ce vor, fiindcă, deh, sunt copii.
Am încercat de fiecare data sa rezolv problema pe care amiabila timp de aprox 2 ani, am vorbit frumos, civilizat, dar am fost tratați cu indiferenta și răspund,, ce sa le fac? Sunt copii! ", ba chiar iti rad în batjocura, și tot ei se simt deranjați ca le atragem atenția.
Noi nu prea stam pe acasă fiindcă mergem la job, ne trezim la 7.30, dar pana la ora aia, nici nu putem sa mai dormim , fiindcă copiii tropaie prin casa pe la 6.30. Sâmbăta și duminica nici nu mai discutăm sa ne odihnim măcar pana la 8.00. Stam și ne uitam pe tavan. Efectiv duduie tavanul. Suntem persoane active, ieșim în timpul liber prin parc, plimbări la munte, dar când ajungem acasă, zgomotul deranjant continua sa ne dea bătăi de cap, de nu-ți mai vine sa stai în propria casa. Nici la tv nu poți sa te uiți.
Câteodată le atrag atenția, când este prea târziu, bătând scurt în țeavă, dar chiar am auzit ca părintii ii încurajează pe copii sa facă și mai rău, și ne înjură. De multe ori și adulți fac zgomot intenționat și ii auzim zicând, ,,hai sa vedem ce o sa facă, o sa cheme politia?,,
Zilele astea de sărbători, a fost frumos afară, soare, nu i-a scos deloc afară, s-a auzit numai urlete, bocete, bubuituri în pardoseala. Și noi am crescut la bloc, dar înțelegeam când ni se spunea ca ,,nu e voie sa deranjezi pe alții,, și nu alergam prin casa. Nu suntem absurzi, știm cum se creste un copil, băiatul are 18 ani, dar niciodată nu a alergat prin casa, se juca frumos, cuminte, soțul ieșea zilnic cu el în parc ca să-și consume energia. În ziua de azi nu ai voi sa le atragi atenția mamelor tinere, ca copiii lor deranjează, tot ele sar și te înjură. Nu suntem obligați sa contribuim la creșterea copiilor lor, fiindcă nu sunt în stare sa le dea o educație.
Spuneți-ne va rog, ce e de făcut, fiindcă suntem disperați, nu putem sa stam liniștiți în casa noastră. Problema s-a agravat de când i-am tot oprit sa ajungem la o înțelegere, si ei fac zgomot intenționat, chiar trag scaune prin casa. Se poate judeca pe civil acest caz?
Va mulțumesc!