cititi acest material
[ link extern ]
[ link extern ]
[ link extern ]
Insolvența este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizează prin insuficiența fondurilor banești disponibile pentru plata datoriilor, pe masura ce acestea devin scadente. Insolvența debitorului se prezuma atunci cand acesta, după trecerea unui termen de 90 de zile de la data scadenței, nu a platit datoria sa fata de unul sau mai mulți creditori. Prezumția este relativa.
Pentru a putea di introdusa cererea de deschidere a procedurii insolventei, este necesar ca datoriile scadente ale debitorului sa depaseasca valoarea prag de 15 salarii minime pe economie.
Potrivit legii 151/2015, debitorul persoana fizica poate solicita deschiderea procedurii insolventei daca indeplineste urmatoarele conditii:
- Este de buna-credinta;
- Are domiciliul sau resedinta in Romania de cel putin 6 luni anterior formularii cererii;
- Este in stare de insolventa si nu exista o probabilitate rezonabila de a redeveni, intr-o perioada de maxim 12 luni, capabil sa isi execute obligatiile astfel cum au fost contractate, cu mentinerea unui nivel de trai rezonabil pentru sine si pentru persoanele pe care le are in intretinere.
Nu poate beneficia de o procedura a insolvenței pe baza de plan de rambursare a datoriilor, de o procedura judiciara de insolvența prin lichidare de active sau de o procedura simplificata de insolvența debitorul care a mai fost subiect al unei astfel de proceduri, finalizate cu eliberarea de datoriile reziduale, cu mai puțin de 5 ani anterior formulării unei noi cereri de deschidere a procedurii insolvenței.
Dispozitiile legii 151/2015 privind procedura insolventei persoanelor fizice nu sunt aplicabile debitorului care:
- a mai beneficiat de o procedura de insolvența pe baza de plan de rambursare a datoriilor, o procedura judiciara de insolvența prin lichidare de active sau o procedura simplificata de insolvența care a fost închisă, din motive ce îi sunt imputabile cu mai puțin de 5 ani anterior formulării unei noi cereri de deschidere a procedurii insolvenței;
- a fost condamnat definitiv pentru săvârșirea unei infracțiuni de evaziune fiscală, a unei infracțiuni de fals sau a unei infracțiuni intenționate contra patrimoniului prin nesocotirea încrederii;
- a fost concediat în ultimii 2 ani din motive ce îi sunt imputabile;
- deși apt de muncă și fără un loc de muncă ori alte surse de venit, nu a depus diligența rezonabilă necesară pentru a-și găsi un loc de muncă sau care a refuzat, în mod nejustificat, un loc de muncă propus ori o altă activitate aducătoare de venit;
- a acumulat datorii noi, prin cheltuieli voluptuare în timp ce știa sau ar fi trebuit să știe că este în stare de insolvență;
- a determinat sau a înlesnit ajungerea în stare de insolvență, cu intenție sau din culpă gravă.
Exista 3 tipuri de proceduri:
1. Procedura de insolventa pe baza de plan de rambursare;
2. Procedura de insolventa prin lichidare de active
3. Procedura simplificata.
~ final discuție ~