stabilire paternitate

Da. Daca deschideti actiune pentru recunoasterea paternitatii copilului si aveti rezultatul acelui test de paternitate efectuat cu acordul tatalui , atunci aveti sanse!B-)
Succes!

imi puteti spune , va rog, care este procedura care trebuie urmata?

BUNA SEARA
actiune in instanta formulata de mama ca reprezentant legal al minorului si il chemat in judecata pe tatal bilogic ,probati cu martorii introgatirul tatalui si chair o expertiza daca acesta neaga acest fapt precum ca nu este tatal minorului ...
bafta ,
av daniela

Din pacate, nu mai puteti face nimic pe cale judecatoreasca in situatia in care tatal biologic al copilului nu-si recunoaste copilul de buna voie.
Inteleg ca acest copil a fost rodul unei relatii in afara casatoriei.
Aici nu este vorba despre contestarea recunoasterii paternitatii care este cu totul altceva, ci de stabilirea paternitatii copilului nascut in afara casatoriei. Daca era noscut din casatorie, copilul mamei era automat si copilul sotului mamei.
In speta, sunt aplicabile prevederile art. 59 - 60 din Codul familiei:
Art. 59. - Acţiunea în stabilirea paternităţii din afara căsătoriei aparţine copilului şi se porneşte în numele său de către mamă, chiar dacă este minoră, ori de reprezentantul lui legal.
Dreptul de a porni acţiunea în stabilirea paternităţii nu trece asupra moştenitorilor copilului; ei pot continua acţiunea pornită de acesta.
Acţiunea în stabilirea paternităţii poate fi pornită şi împotriva moştenitorilor pretinsului tată.
Art. 60. - Acţiunea în stabilirea paternităţii din afara căsătoriei poate fi pornită de mamă într-un an de la naşterea copilului.
Dacă, în cazul prevăzut în art. 54 alin. 1, un copil a pierdut calitatea de copil din căsătorie prin efectul unei hot. judec., termenul de un an pentru pornirea acţiunii în stabilirea paternităţii din afara căsătoriei va curge de la data când acea hotărâre a rămas definitivă.
În cazul în care mama a convieţuit cu pretinsul tată ori dacă acesta din urmă a prestat copilului întreţinere, termenul de un an va curge de la încetarea convieţuirii ori a întreţinerii.
Acţiunea aparţinând copilului nu se prescrie în timpul vieţii acestuia.
De aceea, nici tatal biologic nu recurge la recunoasterea de buna voie a acestuia deoarece stie ca nu-l puteti forta pe cale judecatoreasca.
Avand in vedere ca minorul are 8 ani, dreptul la actiune s-a prescris astfel ca orice actiune introdusa de dv. in numele copilului va fi respinsa.
Singura solutie viabila este ca minorul sa introduca singur actiune de stabilire a paternitatii impotriva tatalui sau biologic, la majorat. ;)

Si atunci trebuie sa astept inca 10 ani sa aiba un nume, drepturi ?! Recunosc ca am gresit ca am asteptat atatia ani dar nu am avut "putere" psihica si materiala sa intru intr-un "razboi". Oare nu e nedrept pentru acest copil sa nu aiba un nume, o sustinere materiala oricat ar fi de mica din partea tatalui? "Singura solutie viabila este ca minorul sa introduca singur actiune de stabilire a paternitatii impotriva tatalui sau biologic, la majorat. Ma intreb ce rost mai are atunci?