Nu e prea mult?...ma intreb...

Saptamana trecuta am avut prima infatisare in procesul de divort...
Despartiti noi suntem de 1 an, de cand sotul meu a plecat de acasa...Nici acum nu stiu unde ...Stiu doar cu cine...

In tot acest timp, a cam uitat de noi, de mine si de fetele noastre (de 5 ani si 1 an), in sensul ca vizitele au devenit din ce in ce mai rare, "ajutorul" tot mai mic...Nici macar telefonic nu ne mai cauta...Ajunsese sa vorbeasca cu noi, doar cand fetita cea mare il suna...Desi, in ultima luna, probabil cum se apropia divortul, si-a amintit si el de indatoririle de tata....

Iar acum, cererea aceea de program vizita copii mi se pare un pic exagerata, adica in fiecare zi intre orele 17-20, in primull si al treilea weekend sa ia fetele la el, sau la mama lui la sat, de vineri pana duminica, iar jumatate din vacante sa le petreaca cu el...Am uitat de sarbatori si de zilele aniversare sau de onomastica....

N-am nimic impotriva vizitelor zilnice...Chiar imi doresc, mai ales ptr fetita cea mare, care sigur s-ar bucura sa-si vada tatal mai des...Cea mica nu intra in discutie deoarece aproape ca nici nu-l cunoaste...N-am nimic nici impotriva celor 3 zile, in weekend, desi...nu stiu cum va fi, ptr ca fetele n-au stat departe de mine atata timp...In plus, nu stiu cum se va descurca el, deoarece a cam uitat cum e sa fii tata a doi copii mici...Nu mai stie nici ce la place fetelor sa manance, cu ce sa se joace, ce sa imbrace...Ma rog....

Ceea ce ma deranjeaza e faptul ca cere si ca jumatate din vacante sa fie la el....Aproape ca-mi ia si din timpul meu liber alocat fetelor....

Oare nu e prea mult..totusi?...avand in vedere si circumstantele si perioada si motivele ptr care a plecat....

va multumesc