ACCES PREMIUM
Cel puțin două tendințe, care se manifestă la nivel global în cadrul companiilor – nevoite acum să deruleze afaceri într-un context global complicat, sensibil și volatil deopotrivă – se simt și în România: 1. rolul trezorierului (responsabilul cu gestiunea fluxurilor de încasări și plăți) crește considerabil și 2. companiile își extind schema organizatorică de la un om la un întreg departament de trezorerie.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Discuțiile de aderare a României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) au început în urmă cu trei ani și România pare să fie printre candidații destul de avansați în procesul de admitere, cu un roadmap aprobat și opinii favorabile pe un număr semnificativ de comitete deja evaluate. Partea mai puțin bună este că termenul inițial avansat pentru finalizarea acestui proces (2026) pare mai degrabă că nu e fezabil, cel puțin așa cum stau lucrurile la ora actuală.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Lecții din operațiunea „Cuibul cu fantome”
Nu cu mult timp în urmă, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a demarat o acțiune de evaluare a conformității în declararea domiciliului fiscal de către o parte dintre acționarii/asociații companiilor românești, fiind cunoscută deja existența (scriptică)/ înregistrarea mai multor firme la aceeași adresă. ANAF a invocat în motivația de evaluare, respectiv în comunicarea oficială către public emisă în luna august 2025, faptul că firmele care își declară domiciliul fiscal la adrese la care nu pot exista condiții decente, pentru desfășurarea unor activități lucrative, prezintă indiciile unui risc fiscal semnificativ.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Odată cu începutul noului an universitar, tot mai mulți tineri vor căuta un loc de muncă, fie pentru a-și acoperi cheltuielile, fie pentru a câștiga experiență profesională încă din timpul studiilor. Însă, pentru mulți tineri români care intră pe piața muncii în 2025, această emoție este acum însoțită de o nouă realitate: un peisaj fiscal aflat în plină schimbare, care influențează direct cât rămâne efectiv în buzunar la final de lună.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Funcția fiscală trece printr-o perioadă de schimbări extrem de rapide, determinate nu doar de un context economic global care s-a complicat foarte mult în ultimii 4-5 ani, ci și de apariția inteligenței artificiale (AI), consultanța fiscală fiind printre primele domenii care au apelat la soluții de tip AI. Dacă într-o primă fază totul s-a redus la analiza datelor, acum s-a ajuns deja la soluții care vin să înlocuiască sarcinile repetitive, lasând timp consultanților pentru analiza proactivă a datelor fiscale și construcția unor soluții mai bune și mai aplicate pentru clienți.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Precompletarea declarațiilor de impozit pe venitul personal, adică un draft pregătit de autoritățile fiscale precompletat, folosind diverse surse de date digitale, a început cu Danemarca, în 1988, și a fost adoptată de alte autorități. Dar aplicarea sa la declarațiile de TVA în ultimii ani – mai întâi în America de Sud și apoi în Europa – marchează o expansiune semnificativă a conceptului în lumea impozitelor corporative. Tendința, determinată de volumul tot mai mare de date ale contribuabililor corporativi accesibile autorităților fiscale, este de așteaptat să continue cu un număr tot mai mare de autorități fiscale care adoptă pre-popularea în lunile și anii următori.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Pachetul 2 de măsuri fiscale dedicate reducerii deficitului bugetar al României care propune, printre altele, rescrierea regulilor de impozitare a profitului aduce o veste bună, întrucât elimină impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA), care a complicat viața (și costurile) companiilor mari din România în ultimii trei ani. Dar, în același timp, o altă modificare din pachet pare să exemplifice perfect proverbul „au dat din lac în puț”.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
EY a publicat studiul Responsible AI Pulse, care a relevat un decalaj semnificativ între încrederea conducătorilor executivi din companii cu privire la sistemele lor de inteligență artificială și nivelul actual al măsurilor de guvernanță implementate. 72% dintre liderii executivi sondați au declarat că organizațiile lor au „integrat și implementat la scară largă inteligența artificială” în majoritatea inițiativelor sau în toate, iar aproape toți (99%) sunt cel puțin pe cale de a face acest lucru, însă doar o treime dintre companii dispun de protocoale adecvate pentru a respecta toate aspectele cadrului EY pentru utilizarea adecvată a inteligenței artificiale.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
În plin sezon de modificări legislative din partea Ministerului Finanțelor (MF), reglementarea sistemului de raportare contabilă la 30 iunie 2025 s-a lăsat așteptată. Dacă anul trecut aveam reglementarea legală a sistemului de raportare la 30 iunie încă din 18 iulie, anul acesta cadrul legal pentru această raportare (Ordinul MF nr. 1.194/2025) a fost publicat în Monitorul Oficial abia în 5 august, iar formatele prin intermediul cărora se poate face raportarea au apărut pe website-ul Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) pe 6 august.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Internetul lucrurilor („Internet of Things” - IoT) funcționează ca o autostradă digitală, care conectează fără întreruperi obiecte și dispozitive fizice, denumite în mod obișnuit „lucruri”. Aceste dispozitive comunică și fac schimb de date atât între ele, cât și cu sisteme mai largi, prin intermediul conectivității la internet. În centrul acestei interacțiuni se află tehnologii încorporate, precum software, senzori și alte componente inteligente, care colectează, transmit și acționează pentru colectarea datelor. Aceste sisteme integrate permit o coordonare și o comunicare în timp real între dispozitive, creând o punte puternică între lumea fizică și cea digitală.
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
EY Romania 
