Autoritățile din domeniul protecției datelor personale au aplicat recent a patra amendă din România pentru nerespectarea Regulamentului general privind protecția datelor (GDPR). Sancțiunea de 2.500 de euro a fost dată unei firme care n-a informat în prealabil că va folosi camere video de supraveghere. Totodată, aceasta a publicat la avizierul propriu CNP-urile salariaților. Citește articolul
Intrarea recentă în vigoare a Codului administrativ aduce și o serie de schimbări și în ceea ce privește cariera funcționarilor publici. Noile reguli aduc și nevoia de a modifica prevederile unui act normativ care reglementează recrutarea funcționarilor. Pentru asta, a fost pus recent în dezbatere un proiect de act normativ care prevede: publicarea anunțurilor de concurs pe pagina de internet a autorității sau instituției publice care recrutează, extinderea bibliografiilor de concurs, pentru a reflecta și cunoștințele în domeniul drepturilor fundamentale, prevederi specifice referitoare la persoanele cu dizabilități care se înscriu la concursuri, dar și introducerea unor prevederi referitoare la protecția datelor. Citește articolul
A treia amendă dată în România pentru nerespectarea Regulamentului general privind protecția datelor (GDPR) a fost aplicată pentru neprotejarea datelor clienților care au făcut achiziții online pe un site. De această dată, Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) a aplicat o amendă mult mai mică decât primele două. Citește articolul
Deși Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR) se aplică deja de mai bine de un an, prima amendă aplicată de autoritățile românești pentru nerespectarea acestuia a fost dată acum câteva zile. Mai precis, Unicredit Bank a fost amendată cu 130.000 de euro pentru că n-a respectat datele personale ale clienților săi, sancțiunea fiind aplicată de Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP). Citește articolul
Firmele care oferă servicii de plată vor avea, în viitor, noi obligații privind anumite categorii de date ale clienților lor. E vorba, mai exact, de respectarea confidențialității datelor sensibile privind plățile și de oferirea de garanții de securitate, pentru protecția lor. Deocamdată, aceste cerințe nu se aplică în România, întrucât directiva europeană care conține obligațiile relevante nu a fost transpusă. Având în vedere, însă, că există, deja, un proiect de lege care a fost recent adoptat tacit de Senat, îndatoririle respective s-ar putea să se aplice, în viitorul apropiat, și pentru firmele românești care oferă servicii de plată. În acest context, este important pentru firme să înțeleagă unele aspecte practice legate de implementarea măsurilor care vizează protecția datelor sensibile privind plățile. Citește articolul
În viitor, entitățile care oferă servicii de plată vor fi nevoite să implementeze măsuri suplimentare de autentificare a clienților care le utilizează serviciile. În concret, măsurile respective se vor baza pe cel puțin două dintre următoarele: parole sau PIN-uri; utilizarea de dispozitive; utilizarea de elemente caracteristice unei persoane (precum recunoaștere facială sau amprente, de exemplu). Obligațiile de garantare a unor astfel de măsuri sunt incluse într-un proiect de lege adoptat recent de Senat. Citește articolul
Notificarea Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) cu privire la incidentele de securitate, obligatorie conform Regulamentului european privind protecția datelor (GDPR) se poate face, mai nou, printr-un formular online ce se completează pe site-ul Autorității. Citește articolul
Legislația relevantă privind protecția datelor (Regulamentul general privind protecția datelor - GDPR) și cea privind respectarea dreptului la viață privată (articolul 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului) stabilesc o serie de elemente constrângătoare pentru angajatorii care vor să își monitorizeze angajații la locul de muncă (cel mai des, acest lucru se întâmplă prin supraveghere video sau prin monitorizarea adreselor de mail de servici). Totuși, dincolo de limbajul abstract al legii, este important de văzut și anumite exemple concrete cu privire la forme permise de monitorizare a angajaților. De exemplu, un angajator ar putea să verifice mail-ul unui salariat dacă a existat o încălcare a unui drept de proprietate intelectuală. La fel, s-ar putea să fie monitorizate conversațiile angajaților dacă acestea însele ar putea implica o prelucrare neautorizată a datelor personale ale altor persoane. Citește articolul
Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR) a avut, probabil, cel mai mare impact dintre reglementările adoptate în ultimii ani (și, aici, mă refer atât la reglementări pur naționale, cât și la cele europene). Importanța Regulamentului este dată atât de chestiunea datelor personale, care devin tot mai importante, cât și de sancțiunile impuse pentru a preveni prelucrări ilegale ale datelor personale. Totuși, scopurile prevăzute în teorie pot să se manifeste diferit în practică. De aceea, este important de văzut atât ce a schimbat GDPR, în anul care a trecut, cât și ce se mai poate schimba. Mai mult, pentru că vorbim de un regulament european (care este același în toate statele membre ale Uniunii Europene, având impact inclusiv asupra marilor conglomerate tehnologice, precum Facebook sau Google), nu doar practica autorităților naționale este importantă, ci și cea a altor autorități europene. Citește articolul
Astăzi se împlinește fix un an de la momentul intrării în vigoare a Regulamentului general pentru protecția datelor (GDPR). În acest răstimp, autoritățile de la noi, din domeniul protecției datelor personale, s-au purtat numai „cu mănuși”, deoarece n-au dat nicio amendă până acum, conform unei informări a firmei de avocatură NNDKP. Citește articolul