avocatnet.ro 
autor: Gabriel Biris, avocat
Sa vedem insa de unde s-a plecat, unde suntem si unde se va ajunge. Initial, contributiile sociale se datorau pentru veniturile din salarii si cele asimilate salariilor, precum si pentru veniturile obtinute de catre persoanele fizice autorizate, administratori, asociati sau actionari la societati comerciale sau alte persoane care realizau venituri anuale de cel putin 3 salarii medii pe economie si care nu obtineau venituri din salarii.
In cazul veniturilor din salarii, contributia se datoreaza atat de catre angajat, cat si de catre angajator. Initial, baza de calcul a contributiei individuale de 9,5% era salariul brut lunar, suma ce includea toate sporurile si adaosurile reglementate prin lege sau prin contractul colectiv de munca. Baza de calcul includea deci platile pentru ore suplimentare, indemnizatiile de conducere, sporurile cu caracter permanent, salariile de merit, primele - permanente sau nu, indiferent de modul de calcul -, precum si beneficiile in natura sau alte sume acordate in baza legii sau contractului colectiv de munca. Practic, singura exceptie notabila si care inca se mentine, dar care are un grad de aplicabilitate destul de restrans, o reprezinta sumele primite de angajati din fondul de participare la profitul net. Dupa cum vedem, baza de calcul era una foarte cuprinzatoare, dar era limitata la un maxim de 5 salarii medii pe economie, adica la 6.350 lei.
Guvernul: Nu va mai plafonati!
Incepand cu data de 22 iulie 2007, plafonarea bazei de calcul al contributiei individuale a fost eliminata, fiind eliminata insa si limitarea numarului de puncte de pensie pe care angajatul le poate obtine.
Contributia angajatorului de 19,5% (adica diferenta pana la 29%) se calcula la fondul total de salarii brut lunar, fond care includea, pe langa salariile brute, toate sumele platite in baza contractelor de munca mentionate mai sus. Baza de calcul a contributiei era insa plafonata la produsul dintre 5 salarii medii pe economie si numarul mediu al salariatilor din luna pentru care se calculeaza contributia. Trebuie mentionat insa ca in practica aceasta limitare intervine foarte rar, doar in cazul firmelor care au media salariului peste 6.350 lei.
Plafonarea la contributia datorata de angajator nu a fost eliminata prin Legea 250/2007, dar va fi eliminata prin Ordonanta 91/2007, deci nu va mai opera incepand din 1 ianuarie 2008.
Mai putin de 20.000 de salarii peste 6.000 lei
Singura modificare notabila in ceea ce priveste contributiile datorate de persoanele care obtin venituri salariale sau asimilate salariilor este eliminarea plafonului de 5 salarii medii la contributia individuala. Este putin probabil ca aceasta modificare sa aduca la bugetul asigurarilor sociale sumele necesare pentru acoperirea cresterii cu cel putin 25% a pensiilor, mai ales daca tinem seama de faptul ca sunt mai putin de 20.000 de salarii declarate peste 6.000 lei…
Modificarile pe care persoanele fizice autorizate trebuie sa le indure intre 22 iulie si 31 decembrie 2007 sunt insa cu adevarat bulversante. Practic, inainte de 22 iulie, aceasta categorie de intreprinzatori trebuia sa achite o contributie de 29% din suma asigurata, suma care putea fi aleasa de catre asigurat intre un minim de 25% din salariul mediu si 5 salarii medii pe economie, suma asigurata fiind si baza pentru calculul drepturilor la pensie si alte drepturi de asigurari sociale. Odata cu eliminarea plafonului, suma asigurata devine VENITUL BRUT!
Munca ne duce la sapa de lemn
Sa facem un exercitiu de calcul. Cu totii stim ca persoanele fizice autorizate sunt comercianti care au venituri, dar au si cheltuieli. Sa presupunem ca o astfel de persoana incaseaza de la clienti 10.000 lei si plateste pentru chirii, salarii si furnizori 8.000 lei. Rezulta un venit net de 2.000 lei la care in primul rand trebuie sa plateasca 6,5% contributia la asigurari de sanatate, adica inca 130 lei. Am putea spune ca omul nostru ramane cu 1.870 lei venit impozabil, din care se mai scade impozitul de 16%. Gresit insa: omul nostru va trebui sa se imprumute 1.030 lei pentru ca nu i-a mai ramas suficient ca sa plateasca CAS-ul, acesta fiind 29% din venitul brut, adica 2.900 lei. Cu alte cuvinte, omul nostru mai bine statea degeaba, poate incasa si un ajutor social, pentru ca munca il duce la sapa de lemn!
Solutia: contract de munca cu salariu minim
Aceasta aberatie legislativa a fost sesizata de Guvern, astfel ca incepand din 2008 se revine la formularea anterioara, in sensul in care contributia este calculata la suma asigurata, suma care se lasa a se intelege ca poate fi aleasa de catre asigurat, fara sa existe un minim sau un maxim. Ce se intampla insa intre 22 iulie si 31 decembrie? Mai mult ca sigur, nimeni nu se va ingramadi sa dea o treime din venituri la fondul de pensii, mai ales ca legea ofera si solutia in acest sens: isi face omul nostru un contract de munca pentru salariul minim pe economie, eventual cu timp partial si doar formal, si in felul acesta nu mai datoreaza cei 29% pentru grosul veniturilor sale!
De altfel, aceasta solutie exista si se foloseste si in prezent pentru a evita impovaratoarele contributii sociale. S-a intrebat oare cineva de ce numarul salariilor mari declarate este inca atat de mic? S-a facut o analiza din care sa reiasa motivele pentru care acest numar este mic si ce se poate face pentru rezolvarea problemei?
Plafonarea stimuleaza conformarea voluntara
Intrebarile par oarecum retorice daca intelegem sensul sau, mai bine spus, lipsa de sens a modificarilor din ultima vreme. Scopul declarat al acestor modificari este largirea bazei de impunere pentru a se asigura resursele platii pensiilor majorate si reducerea procentelor de contributii.
In realitate, reducerea procentelor, chiar daca va fi una semnificativa, nu va fi suficienta pentru a face acceptabil nivelul contributiilor sociale, iar contribuabilii vor cauta si vor gasi cai de a masca salariile sub alte tipuri de venituri. Modalitati exista si acum, vor exista si dupa modificari si sunt greu de gandit prevederi care sa stopeze acest lucru in conditiile actuale. Solutii insa exista, dar nu in directia pe care a apucat-o in acest moment Guvernul. Nu trebuie sa reinventam roata; este suficient sa ne uitam peste gard, la vecini, si sa vedem ca la majoritatea dintre ei situatia este mult mai buna decat la noi. Ce au ei si noi nu avem? Plafonarea la un nivel rezonabil a bazei de calcul pentru toate contributiile sociale a facut sistemul acceptabil si a dus la conformare voluntara intr-un procent semnificativ mai mare decat la noi. Slovacia, Polonia, Germania, Ungaria au astfel de plafoane corelate cu salariul mediu, iar Rusia are un sistem regresiv de calcul al contributiilor sociale care face ca sumele platite peste un anumit plafon sa fie neglijabile. Ce face Guvernul Romaniei? Exact contrariul, adica, in loc sa stimuleze conformarea voluntara, o restrange prin eliminarea singurului plafon efectiv. Stimuleaza insa inventivitatea proverbiala a romanului de a gasi solutii de criza, de a supravietui propriului guvern…
Nu ar fi mai simplu sa se plafoneze baza de calcul la toate contributiile sociale (inclusiv sanatate, somaj etc.) si sa se inchida posibilitatile de a abuza de portitele lasate mai mult sau mai putin accidental deschise in legislatia actuala? Eu, unul, stiu ca solutia este in aceasta directie, si nu in cea pe care evolueaza in acest moment legislatia noastra.
akinom0440
Comentarii articol (1)