Retragerea si excluderea asociatilor reprezinta evenimente speciale in cadrul unei societati comerciale. De cele mai multe ori, se ajunge in aceste situatii datorita dezacordului, uneori chiar a conflictului aparut intre interesul asociatului exclus/retras si vointa sociala a majoritatii.
O prima distinctie trebuie facuta intre societatile de persoane si cele de capitaluri. Daca in cazul societatilor de persoane (societatile in nume colectiv-SNC, in comandita simpla-SCS sau cele cu raspundere limitata-SRL) primeaza caracterul intuituu personae al asocierii, respectiv increderea si intelegerea reciproca intre asociati ca fundament al asocierii, nu aceleasi principii stau la baza functionarii societatilor de capitaluri (societatile pe actiuni-SA) detinute public. Din aceste motive, legea stabileste reguli diferite pentru cele doua categorii de societati comerciale.
Cazul societatilor de persoane SRL, SNC, SCS
Retragerea din asociatie reprezinta iesirea voluntara a unui asociat din societate, cu efectul incetarii calitatii de asociat a acestuia. Prin retragerea asociatului, societatea sufera o modificare fata de situatia initiala, dar ea isi continua existenta. Numai exceptional, cand datorita retragerii numarul asociatilor s-a redus la unul singur si nu exista clauze de continuare cu mostenitorii sau sub forma societatii cu asociat unic, societatea se dizolva. Retragerea poate fi conventionala sau judiciara, dupa cum se realizeaza acordul celorlalti asociati. Daca nu se realizeaza, asociatul este obligat sa se adreseze cu o cerere de retragere tribunalului, pentru motive temeinice.
Conditiile retragerii asociatului din societate
Asociatul se poate retrage din societate in conditiile stabilite de art. 226 din Legea nr. 31/1990:
- in cazurile prevazute in actul constitutiv. Legea permite ca prin actul constitutiv, asociatii sa prevada cazurile si conditiile in care un asociat se poate retrage din societate. Intrucat cazurile de retragere din societate sunt stabilite in actul constitutiv, retragerea se realizeaza exclusiv in temeiul cererii asociatului in cauza;
- acordul tuturor celorlalti asociati. Daca prin actul constitutiv nu s-au prevazut cazurile de retragere a unui asociat, retragerea poate avea loc cu acordul celorlalti asociati. Asociatul care doreste sa se retraga trebuie sa adreseze societatii o cerere in acest sens, care trebuie aprobata de toti ceilalti asociati, in mod normal, printr-o hotarare a Adunarii Generale;
- prin hotararea tribunalului. In lipsa unor prevederi in actul constitutiv sau cand nu se realizeaza acordul unanim al celorlalti asociati, asociatul se poate retrage din „motive temeinice". Motivele trebuie apreciate de tribunal. Acestea pot fi de natura personala sau motive obiective ce tin de neintelegeri in conducerea societatii.
In cazul unei societati constituite numai din doi asociati, retragerea unuia dintre asociati conduce la dizolvarea acesteia. Un atare efect nu se produce daca asociatul ramas hotaraste continuarea existentei societatii sub forma unui SRL cu asociat unic.
Efectele retragerii din societate
Drepturile asociatului retras, cuvenite pentru partile sale sociale, se stabilesc prin acordul asociatilor. Legea permite si desemnarea de catre asociati a unui expert, care sa stabileasca aceste drepturi. In caz de neintelegere intre asociati drepturile asociatului retras vor fi stabilite de catre tribunal. In toate cazurile, asociatul retras nu are dreptul la o parte proportionala din patrimoniul societatii, ci numai la o suma de bani care sa reprezinte valoarea acesteia. Pentru evitarea oricaror confuzii, precizam ca nu exista identitate intre retragerea conventionala a asociatului prin acordul celorlalti asociati si cesiunea tuturor partilor sociale detinute de un asociat catre ceilalti asociati ramasi in societate. In cazul retragerii, societatea este cea obligata la plata drepturilor cuvenite asociatului retras. In cazul cesiunii, asociatii cesionari au obligatia de plata a pretului partilor sociale achizitionate, pret care se stabileste prin negociere libera intre parti.
Cazul societatilor de capital
Datorita caracterului deschis al societatilor de capital, legiuitorul nu a prevazut aceleasi cazuri de retragere ca si in cazul societatilor de persoane.
Explicatia consta in faptul ca oricare dintre actionari are posibilitatea tranzactionarii actiunilor detinute pe o piata reglementata, incetandu-i astfel calitatea de actionar. Instituirea unui drept de retragere al actionarului este de o utilitate relativa. Negociabilitatea actiunilor tine de natura acestora, majoritatea acestor titluri facand obiectul tranzactionarii pe piata de capital. Actionarul se poate retrage prin vanzarea titlurilor sale pe piata de capital, ale carei organizare, transparenta, echitate si securitate sunt asigurate prin activitatea Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare. Atat timp cat acest lucru este posibil, o retragere propriu-zisa prin anularea actiunilor este de prisos si in mod sigur mai complicata prin procedura prevazuta. Potrivit art.134 din Legea nr.31/1990, actionarii care nu au votat in favoarea unei hotarari a Adunarii Generale au dreptul de a se retrage din societate si de a solicita cumpararea actiunilor lor de catre societate, numai daca respectiva hotarare a adunarii generale are ca obiect: a) schimbarea obiectului principal de activitate, b) mutarea sediului societatii in strainatate, c) schimbarea formei societatii, d) fuziunea sau divizarea societatii. Actionarii vor depune la sediul societatii, in termen de 30 zile, declaratia de retragere insotita de actiunile sau certificatele de actionar pe care le detin.
Pretul platit de societate pentru actiunile celui ce isi exercita dreptul de retragere va fi stabilit de un expert autorizat independent, ca valoare medie ce rezulta din aplicarea a cel putin doua metode de evaluare recunoscute de legislatie la data evaluarii. Expertul este numit de judecatorul delegat la cererea consiliului de administratie, costurile de evaluare fiind suportate de catre societate. Deoarece procedura este complicata si de durata, actionarul poate sa nu apeleze la aceasta, ci pur si simplu sa-si tranzactioneze actiunile pe piata de capital. Pentru societatile de capital de tip inchis, ale caror actiuni nu sunt tranzactionabile, actionarul trebuie sa apeleze la procedura descrisa mai sus, in cazul in care oferta sa de cesiune catre ceilalti actionari nu se finalizeaza.
www.cariereonline.ro
Comentarii articol (2)