Second Life, lumea virtuala care produce bani reali

Are 11 milioane de cetateni si probabil ca, in scurta vreme, o sa depaseasca Romania ca numar de locuitori. Aproape ca nu exista saptamana in care ziarele din intreaga lume sa nu aduca in discutie noutatile din Second Life. A inceput ca o forma de divertisment si s-a transformat astazi intr-o afacere care are toate sansele sa produca milionari pe banda rulanta.
De fapt, primii milionari ai Second Life sunt chiar creatorii jocului, mai ales pentru ca in 2007 compania ar putea deveni profitabila, iar valoarea ei de piata a urcat considerabil la peste un miliard de dolari. Se estimeaza ca, in cinci ani, numarul rezidentilor ar putea ajunge la peste 50 de milioane.

Second Life implineste 5 ani
Compania Linden Lab are sediul in San Francisco si a fost infiintata in 1999. In pozitia de director general al companiei se regaseste Philip Rosedale, unul dintre oamenii responsabili de succesul aplicatiei Real Player. Jocul Second Life, produs principal al companiei, a luat nastere in 2003. Investitia initiala a Linden Lab a fost de cateva milioane de dolari. Chiar de la momentul lansarii, lumea virtuala a fost rasfatata de presa mondiala, care i-a acordat spatii generoase. Publicatia „Time“ a inclus Second Life chiar din 2002 (cu un an inaintea lansarii oficiale a jocului) in randul celor mai interesante inventii ale anului respectiv.

Istoria unui miliard
In 2004 si 2006, Linden Lab a primit doua finantari (de 8 si 11 milioane dolari) de la fonduri de investitii precum Benchmark Capital, Catamount Ventures, Kapor Enterprises Inc. sau Omidyar Network si de la investitori precum Mitch Kapor (unul dintre directorii Mozilla Foundation) si Jeff Bezos (fondatorul Amazon.com). La inceputul anului 2007, mai multe zvonuri dadeau drept sigura preluarea Linden Lab de unul dintre gigantii IT-ului mondial. S-au vehiculat, pe rand, numele IBM, Microsoft, dar si cateva nume ale unor fonduri de investitii. Imediat au aparut analisti care estimau valoarea de piata a Linden Lab, insa cifrele avansate de acestia nu sunt credibile, in primul rand pentru ca rezultatele financiare ale companiei nu sunt publice. Tot ce se stie este ca, la acest moment, are aproximativ 160 de angajati.
Cu toate acestea, un rationament simplist ar putea oferi o solutie procesului de evaluare. TechCrunch.com dezvaluie ca unul dintre investitorii Linden Lab, Catamount Ventures, a vandut cu luni in urma 10% din participatiile sale (fondul este actionar la 15 companii) pentru o suma care depaseste jumatate de miliard de dolari. Daca aceasta informatie este adevarata si bazandu-ne pe faptul ca valoarea companiilor la care fondul este actionar este oarecum similara, am putea ajunge la concluzia ca valoarea de piata a Linden Lab este de peste un miliard de dolari, posibil chiar peste 1,5 miliarde. Ca intotdeauna insa, aceasta valoare este raportata mai mult la asteptarile investitorilor decat la rezultatele efective ale companiei. Realist vorbind, Second Life este departe de a fi un succes financiar in acest moment. Intr-un an sau doi insa, situatia s-ar putea schimba.

11 milioane de jucatori
La inceputul lunii noiembrie 2007, jocul avea 11 milioane de rezidenti. Printre acestia, multi dintre locuitori platesc pentru a obtine un statut special in lumea virtuala. Second Life functiona initial pe baza unui abonament lunar de 14,95 de dolari, dar Linden Lab a abandonat modelul in 2004, deoarece reusisera sa atraga doar 2.000 de abonati in primul an de existenta. De atunci, pretul a fost modificat de mai multe ori, iar astazi exista doua tipuri de abonament: basic si premium. Abonamentele basic nu costa nimic, dar nu includ dreptul de a detine teren in Second Life.
Abonamentele premium costa 9,95 dolari pe luna, pret care include si chiria pentru o parcela mica de teren (512 metri patrati). Te-renul in sine trebuie cumparat de la actualul proprietar sau direct de la Linden Lab, prin participarea la o licitatie virtuala. Pana la momentul redactarii acestui articol, locuitorii Second Life achizitionasera 80.000 de hectare de teren virtual.
In plus, potrivit Reuters, Second Life avea in octombrie 2007 peste 500.000 de jucatori activi. In septembrie, a reusit sa atraga 454 de noi abonamente premium, numarul acestora ajungand astfel la o cifra de aproape 110.000 de platitori lunari. Aproape 75% din acestia sunt persoane cu varsta de peste 25 de ani. Potrivit statisticilor oficiale publicate de Linden Lab, in octombrie 2007, peste 1.000 de rezidenti ai Second Life aveau mai mult de 5.000 de dolari americani in conturile virtuale.

Efecte in lumea reala
Ia nastere astfel o masa de oameni care se raporteaza la Second Life ca la o noua piata din care pot castiga bani. FBI a investigat lumea virtuala pentru a descoperi eventuale activitati de pariuri online (interzise de legislatia americana, daca activitatea se desfasoara pe teritoriul SUA, iar serverele Linden Lab se afla pe teritoriul SUA). Second Life se indeparteaza astfel de statutul de joc si devine un ring social, unde rezidentii pot alege sa traiasca o existenta paralela.
Schimburile comerciale din cadrul Second Life au la baza o mo-neda proprie „Linden Dollars“, convertibila in dolari americani la o rata de schimb de 268 linden dollars la un dolar american. Jocul promoveaza astfel aparitia unei economii emergente in care rezidentii vand pe bani reali haine virtuale, case si terenuri.
Odata ce un rezident detine un teren, are mult mai multe motive sa intre foarte des in lumea virtuala si sa plateasca sute sau mii de dolari pentru a-si intretine investitia. Acest tip de utilizatori sunt extrem de importanti pentru orice companie de Internet, datorita veniturilor mari pe care le genereaza. In aceeasi masura insa, terenurile pot fi sursa unor litigii deloc virtuale.

Primul proces pentru un teren virtual
Pe 2 mai 2005, Linden Lab a fost actionata in judecata de Marc Bragg, care sustinea ca a fost deposedat fara drept de terenuri virtuale in valoare de peste 8.000 dolari. De fapt, Bragg exploatase un defect al sistemului de licitatie al Second Life si achizitionase regiuni intregi pentru sume ridicol de mici (aproximativ 300 dolari). In scurta vreme, Linden Lab a rechizitionat toate aceste terenuri si a suspendat permanent contul lui Bragg.
Dupa ce a retras cererea initiala, Bragg a deschis in mai 2006 un alt proces impotriva companiei si a directorului acesteia, dar in scurta vreme a renuntat si la aceasta actiune. Saga a continuat in octombrie 2006, cand Bragg a incercat din nou sa-si recastige drepturile pierdute. Cele doua parti s-au contrat in instanta timp de aproape un an, pana cand, in noiembrie 2007, procesul a fost inchis pe baza unei intelegeri extrajudiciare, fara ca opinia publica sa cunoasca mai multe detalii despre intelegerea dintre Bragg si Linden Lab.