Contestarea procesului-verbal de constatare a contraventiei

OUG nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice stabileste ca impotriva procesului-verbal de constatare a contraventiilor se poate depune plangere, in termen de 15 zile de la comunicare, la judecatoria in a carei raza de competenta a fost constatata fapta.

Plangerea va suspenda executarea amenzilor si a sanctiunilor contraventionale complementare de la data inregistrarii acesteia pana la data ramanerii definitive si irevocabile a hotararii judecatoresti.

In urma depunerii plangerii, contravenientul va trebui sa depuna la unitatea de politie din care face parte agentul constator o dovada a inregistrarii plangerii.

In situatia in care instanta da o hotarare definitiva si irevocabila prin care respinge plangerea impotriva procesului-verbal , contravenientul trebuie sa predea permisul de conducere in termen de  15 zile la serviciul politiei rutiere care il are in evidenta, daca a fost dispusa si masura de suspendare a dreptului de a conduce. Neprezentarea in mod nejustificat, va atrage majorarea cu 30 de zile a duratei de suspendare a exercitarii dreptului de a conduce.

Totodata OUG nr. 195/2002 stabileste ca procesul-verbal neatacat in termen de 15 zile de la data comunicarii acestuia ori, dupa caz, a ramanerii definitive si irevocabile a hotararii judecatoresti prin care s-a respins plangerea constituie titlu executoriu, fara vreo alta formalitate.

Obligativitatea depunerii plangerii la politie, declarata neconstitutionala 

Reglementarile anterioare ale OUG nr. 195/2007 prevedeau obligativitatea depunerii plangerii impotriva procesului-verbal de constatare a contraventiei la sediul politiei rutiere in a carui raza a fost constatata fapta. Termenul era acelasi, adica 15 zile de la comunicare.

Plangerea impreuna cu dosarul cauzei se trimiteau de catre politie, instantei de judecata pe raza careia a fost savarsita fapta. 

Aceste prevederi au fost atacate la Curtea Constitutionala, care a admis exceptia de neconstitutionalitate. In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustinea, in esenta, ca "obligativitatea depunerii la sediul unitatii de politie a unei plangeri adresate unei instante de judecata face ca accesul la justitie sa fie mediat de aceasta unitate de politie si, prin urmare, sa fie ingradit. Chiar daca plangerea urmeaza a fi, in cele din urma, inaintata unei instante de judecata, aceasta inaintare se poate face la o instanta gresita, ori cu intarziere si, la limita, este creata posibilitatea ca dosarul sa nu fie trimis deloc, iar simpla existenta a acestei posibilitati constituie, evident, o ingradire a accesului la justitie. Contravenientul nu poate depune direct plangere la instanta pe care o considera competenta, intrucat executarea amenzii si a sanctiunilor contraventionale complementare nu se suspenda decat de la data inregistrarii plangerii la unitatea de politie. Prin urmare, nu va avea beneficiul suspendarii decat daca, si numai din momentul in care, a depus plangere la unitatea de politie".

Curtea Constitutionala a constatat, prin decizia nr. 347/2007, ca prevederile criticate din OUG nr. 195/2002 erau neconstitutionale. Decizia nr. 347/2007 a Curtii Constitutionale a fost publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 307 din 09.05.2007.