Admiterea exceptiei de neconstitutionalitate a unor prevederi din OUG nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice

Prin Incheierea din 27 noiembrie 2006, pronuntata in Dosarul nr. 4.837/94/2006, Judecatoria Buftea a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 105 alin. (1), (2) si (3) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, exceptie ridicata de Ion Gabriel Velica in dosarul mentionat. 

Curtea  Constitutionala a constatat ca, ulterior sesizarii sale prin Incheierea din 27 noiembrie 2006, a devenit aplicabila, de la data de 1 decembrie 2006, forma republicata, cu renumerotarea textelor, a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 195/2002, astfel cum a fost aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 49/2006. Dispozitiile legale criticate, astfel cum au fost modificate, si pastrand solutia legislativa de principiu criticata de autorul exceptiei, sunt cuprinse in prezent in art. 118 alin. (1), (2) si (5) din aceeasi ordonanta.

Dispozitiile art. 118 alin. (1), (2) si (5) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006, au urmatorul cuprins:
"(1) Impotriva procesului-verbal de constatare a contraventiilor se poate depune plangere, in termen de 15 zile de la comunicare, la serviciul politiei rutiere in a carui raza de competenta a fost constatata fapta.
(2) Plangerea suspenda executarea amenzilor si a sanctiunilor contraventionale complementare de la data inregistrarii acesteia pana la data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti.
[...] (5) Plangerea impreuna cu dosarul cauzei se trimit in termen instantei de judecata pe raza careia a fost savarsita fapta." 

Autorul exceptiei a considerat ca dispozitiile criticate sunt contrare prevederilor constitutionale ale art. 21 privind accesul liber la justitie. 
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine, in esenta, ca "obligativitatea depunerii la sediul unitatii de politie a unei plangeri adresate unei instante de judecata face ca accesul la justitie sa fie mediat de aceasta unitate de politie si, prin urmare, sa fie ingradit. Chiar daca plangerea urmeaza a fi, in cele din urma, inaintata unei instante de judecata, aceasta inaintare se poate face la o instanta gresita, ori cu intarziere si, la limita, este creata posibilitatea ca dosarul sa nu fie trimis deloc, iar simpla existenta a acestei posibilitati constituie, evident, o ingradire a accesului la justitie. Contravenientul nu poate depune direct plangere la instanta pe care o considera competenta, intrucat executarea amenzii si a sanctiunilor contraventionale complementare nu se suspenda decat de la data inregistrarii plangerii la unitatea de politie. Prin urmare, nu va avea beneficiul suspendarii decat daca, si numai din momentul in care, a depus plangere la unitatea de politie". 

Judecatoria Buftea a considerat ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata, aratand ca prevederile legale criticate nu incalca dispozitiile constitutionale invocate de autorul exceptiei. 

Curtea Constitutionala a admis exceptia de neconstitutionalitate ridicata de Ion Gabriel Velica in Dosarul nr. 4.837/94/2006 al Judecatoriei Buftea si constatat ca dispozitiile art. 118 alin. (1), (2), si (5) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice sunt neconstitutionale.  Decizia Curtii este definitiva si general obligatorie.