Directiva 2006/40/CE privind emisiile provenite de la sistemele de climatizare ale autovehiculelor

(Text cu relevanta pentru SEE)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

avand in vedere Tratatul de instituire a Comunitatii Europene, in special articolul 95,

avand in vedere propunerea Comisiei,

avand in vedere avizul Comitetului Economic si Social European [1],

hotarand in conformitate cu procedura prevazuta la articolul 251 din tratat [2], tinand seama de proiectul comun aprobat de Comitetul de conciliere la 14 martie 2006,

intrucat:

(1) Piata interna cuprinde un spatiu fara frontiere interne in care trebuie asigurata libera circulatie a marfurilor, persoanelor, serviciilor si capitalurilor si in acest sens a fost instituit un sistem de omologare comunitara de tip pentru autovehicule. Cerintele tehnice referitoare la sistemele de climatizare, avute in vedere pentru omologarea de tip a autovehiculelor, ar trebui armonizate, pentru a se evita adoptarea unor cerinte diferite de la un stat membru la altul si pentru a asigura functionarea corespunzatoare a pietei interne.

(2) Un numar tot mai mare de state membre tind sa reglementeze utilizarea sistemelor de climatizare la autovehicule, ca urmare a Deciziei 2002/358/CE a Consiliului din 25 aprilie 2002 privind aprobarea, in numele Comunitatii Europene, a Protocolului de la Kyoto la Conventia-cadru a Organizatiei Natiunilor Unite privind schimbarile climatice si indeplinirea in comun a angajamentelor care decurg din aceasta [3]. Decizia respectiva obliga Comunitatea si statele membre ale acesteia sa reduca, in perioada 2008-2012, emisiile antropice agregate de gaze cu efect de sera, mentionate de anexa A la Protocolul de la Kyoto, cu 8 % comparativ cu nivelurile din 1990. Punerea in aplicare necoordonata a acestor obligatii implica riscul de a se crea bariere in calea liberei circulatii a autovehiculelor in Comunitate. Prin urmare, este necesar sa se stabileasca cerintele care trebuie indeplinite de sistemele de climatizare destinate vehiculelor, in vederea acceptarii acestora pe piata si a interzicerii, incepand cu o anumita data, a sistemelor de climatizare proiectate sa contina gaze fluorurate cu efect de sera cu un potential de incalzire globala mai mare decat 150.

(3) Emisiile de hidrofluorocarbura-134a (HFC-134a), care are un potential de incalzire globala de 1300, provenite de la sistemele de climatizare ale autovehiculelor, reprezinta un motiv de tot mai mare ingrijorare din cauza impactului acestora asupra schimbarilor climatice. Este de asteptat ca in viitorul apropiat sa fie disponibile alternative sigure si eficace din punct de vedere al costurilor la hidrofluorocarbura-134a (HFC-134a). Ar trebui realizata o reexaminare pentru a se stabili, prin prisma progreselor din domeniul izolarii emisiilor de gaze fluorurate cu efect de sera sau a inlocuirii acestora in sistemele mentionate anterior, daca prezenta directiva ar trebui extinsa la alte categorii de autovehicule si daca dispozitiile referitoare la potentialul global de incalzire al acestor gaze ar trebui modificate, tinandu-se seama de evolutia stiintei si tehnologiei si de necesitatea de a respecta termenele de planificare a productiei industriale.

(4) Pentru a se asigura ca interzicerea anumitor gaze fluorurate cu efect de sera este eficace, este necesar sa se limiteze posibilitatea de instalare ulterioara la autovehicule a unor sisteme de climatizare proiectate sa contina gaze fluorurate cu efect de sera cu un potential de incalzire globala mai mare decat 150 si sa se interzica incarcarea sistemelor de climatizare cu astfel de gaze.

(5) In scopul limitarii emisiilor de anumite gaze fluorurate cu efect de sera provenind de la sisteme de climatizare din autovehicule, este necesar sa se stabileasca valori limita pentru ratele de scurgere si proceduri de verificare pentru depistarea scurgerilor sistemelor de climatizare proiectate sa contina gaze fluorurate cu efect de sera cu un potential de incalzire globala mai mare decat 150, care sunt montate la autovehicule.

(6) Pentru a contribui la indeplinirea obligatiilor Comunitatii si ale statelor membre ale acesteia in conformitate cu Conventia-cadru a Organizatiei Natiunilor Unite privind schimbarile climatice, Protocolul de la Kyoto si Decizia 2002/358/CE, Regulamentul (CE) nr. 842/2006 al Parlamentului European si al Consiliului din 17 mai 2006 privind anumite gaze fluorurate cu efect de sera [4] si prezenta directiva, care contribuie, ambele, la reducerea emisiilor de gaze fluorurate cu efect de sera, ar trebui adoptate si publicate simultan in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(7) Orice producator de autovehicule ar trebui sa puna la dispozitia autoritatii competente in materie de omologare toate informatiile tehnice relevante cu privire la sistemele de climatizare instalate si gazele utilizate in sistemele respective. In cazul sistemelor de climatizare proiectate sa contina gaze fluorurate cu efect de sera cu un potential de incalzire globala mai mare decat 150, producatorul ar trebui sa puna la dispozitia autoritatii si rata de scurgere a sistemelor respective.

(8) Masurile necesare pentru punerea in aplicare a prezentei directive ar trebui adoptate in conformitate cu Decizia 1999/468/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 de stabilire a normelor de exercitare a competentelor de executare conferite Comisiei [5].

(9) Prezenta directiva este una dintre directivele distincte referitoare la procedura de omologare CE de tip stabilita prin Directiva 70/156/CEE a Consiliului din 6 februarie 1970 de apropiere a legislatiilor statelor membre privind omologarea de tip a autovehiculelor si a remorcilor acestora [6]. Prin urmare, Directiva 70/156/CEE ar trebui modificata in consecinta.
#PAGEBREAK#
(10) Deoarece obiectivele prezentei directive, si anume controlul scurgerilor de anumite gaze fluorurate cu efect de sera din sistemele de climatizare montate la vehicule si interzicerea, incepand cu o anumita data, a sistemelor de climatizare proiectate sa contina gaze fluorurate cu efect de sera cu un potential de incalzire globala mai mare decat 150, nu pot fi realizate intr-o masura suficienta de catre statele membre actionand singure, ci pot fi mai bine realizate la nivel comunitar, din motive care tin de anvergura si efectele prezentei directive, Comunitatea poate adopta masuri, in conformitate cu principiul subsidiaritatii, prevazut la articolul 5 din tratat. In conformitate cu principiul proportionalitatii, prevazut la respectivul articol, prezenta directiva nu depaseste ceea ce este necesar pentru a realiza obiectivele respective.

(11) In conformitate cu alineatul (34) din Acordul Interinstitutional privind o mai buna activitate legislativa [7], statele membre sunt incurajate sa elaboreze pentru ele insele si in interesul Comunitatii, propriile lor tabele care vor ilustra, in masura posibilului, corelatia dintre prezenta directiva si masurile de transpunere si sa faca publice tabelele respective,

ADOPTA PREZENTA DIRECTIVA:

Articolul 1

Obiect

Prezenta directiva stabileste cerintele pentru omologarea CE de tip sau pentru omologarea nationala de tip a vehiculelor, in ceea ce priveste emisiile provenite de la sistemele de climatizare montate la vehicule si siguranta functionarii sistemelor respective. Prezenta directiva stabileste, de asemenea, dispozitii referitoare la instalarea ulterioara si reincarcarea unor asemenea sisteme.

Articolul 2

Domeniul de aplicare

Directiva se aplica autovehiculelor din categoriile M1 si N1, definite de anexa II la Directiva 70/156/CEE. In sensul prezentei directive, vehiculele din categoria N1 sunt limitate la cele din clasa I, descrise de primul tabel la punctul 5.3.1.4. din anexa I la Directiva 70/220/CEE a Consiliului din 20 martie 1970 de apropiere a legislatiilor statelor membre privind masurile preconizate impotriva poluarii aerului cu emisiile poluante provenind de la autovehicule [8], introdus de Directiva 98/69/CE a Parlamentului European si a Consiliului [9].

Articolul 3

Definitii

In sensul prezentei directive, se aplica urmatoarele definitii:

1. "vehicul" inseamna orice autovehicul care intra in domeniul de aplicare al prezentei directive;

2. "tip de vehicul" inseamna un tip definit de sectiunea B a anexei II la Directiva 70/156/CEE;

3. "sistem de climatizare" inseamna orice sistem al carui principal obiectiv este de a scadea temperatura aerului si umiditatea in compartimentul de pasageri al unui vehicul;

4. "sistem cu evaporator dublu" inseamna un sistem in care un evaporator este montat in compartimentul motorului, iar celalalt intr-un alt compartiment al vehiculului; toate celelalte sisteme sunt considerate "sisteme cu evaporator unic";

5. "gaze fluorurate cu efect de sera" inseamna hidrofluorocarburi (HFCs), perfluorocarburi (PFCs) si hexafluorura de sulf (SF6), mentionate de anexa A la Protocolul de la Kyoto si preparatele care contin aceste substante, dar cu exceptia substantelor care intra sub incidenta Regulamentului (CE) nr. 2037/2000 a Parlamentului European si a Consiliului din 29 iunie 2000 privind substantele care diminueaza stratul de ozon [10];

6. "hidrofluorocarbura" inseamna un compus organic alcatuit din carbon, hidrogen si fluor si in care nu exista mai mult de sase atomi de carbon intr-o molecula;

7. "perfluorocarbura" inseamna un compus organic alcatuit numai din carbon si fluor si in care nu exista mai mult de sase atomi de carbon intr-o molecula;

8. "potential de incalzire globala" inseamna potentialul de incalzire climatica a unui gaz fluorurat cu efect de sera, comparativ cu cel al dioxidului de carbon. Potentialul de incalzire globala (GWP) este calculat in termeni de potential de incalzire pentru 100 de ani al unui kilogram de gaz, comparativ cu un kilogram de CO2. Valorile relevante pentru GWP sunt cele publicate in al treilea raport de evaluare adoptat de Grupul Interguvernamental privind Schimbarile Climatice (valorile GWP publicate in 2001 de catre IPCC) [11];

9. "preparat" inseamna un amestec format din doua sau mai multe substante dintre care cel putin una este un gaz fluorurat cu efect de sera. Potentialul global de incalzire [12] al preparatului se determina in conformitate cu partea 2 a anexei;

10. "instalare ulterioara" inseamna instalarea unui sistem de climatizare intr-un vehicul dupa ce acesta din urma a fost inmatriculat.

Articolul 4

Obligatiile statelor membre

(1) Statele membre acorda, dupa caz, omologarea CE de tip sau omologarea nationala de tip, cu privire la emisiile provenite din sisteme de climatizare, doar vehiculelor care indeplinesc cerintele prezentei directive.

(2) In vederea acordarii omologarii de tip pentru intregul vehicul, in conformitate cu dispozitiile articolului 4 alineatul (1) litera (a) din Directiva 70/156/CEE, statele membre se asigura ca producatorii ofera informatii referitoare la tipul de agent refrigerant utilizat in sistemele de climatizare destinate autovehiculelor noi.

(3) In vederea acordarii omologarii de tip pentru vehiculele echipate cu sisteme de climatizare, proiectate sa contina gaze fluorurate cu efect de sera cu un potential de incalzire globala mai mare decat 150, statele membre se asigura ca, in conformitate cu testele armonizate de detectare a scurgerilor, prevazute la articolul 7 alineatul (1), rata scurgerilor pentru astfel de gaze nu depaseste limitele maxime permise prevazute la articolul 5.
#PAGEBREAK#
Articolul 5

Omologarea de tip
(1) Dupa sase luni de la data adoptarii unui test armonizat de detectare a scurgerilor, statele membre nu pot, din motive legate de emisiile provenite de la sistemele de climatizare:

(a) sa refuze, in cazul unui nou tip de vehicul, acordarea omologarii CE de tip sau a omologarii nationale de tip sau

(b) sa interzica inmatricularea, vanzarea sau punerea in circulatie a vehiculelor noi,

in cazul in care vehiculul echipat cu un sistem de climatizare proiectat sa contina gaze fluorurate cu efect de sera cu un potential de incalzire globala mai mare decat 150 indeplineste cerintele prevazute de prezenta directiva.

(2) Dupa 12 luni de la data adoptarii unui test armonizat de detectare a scurgerilor sau incepand cu 1 ianuarie 2007, in functie de care dintre aceste doua date este mai recenta, statele membre nu mai acorda omologare CE de tip sau omologare nationala de tip pentru un vehicul echipat cu un sistem de climatizare proiectat sa contina gaze fluorurate cu efect de sera cu un potential de incalzire globala mai mare de 150, decat in cazul in care rata scurgerilor din sistem nu depaseste 40 de grame de gaze fluorurate cu efect de sera pe an, in cazul unui sistem cu evaporator unic sau 60 de grame de gaze fluorurate cu efect de sera pe an in cazul unui sistem cu evaporator dublu.

(3) Dupa 24 de luni de la data adoptarii unui test armonizat de detectare a scurgerilor sau incepand cu 1 ianuarie 2008, in functie de care dintre aceste doua date este mai recenta, in cazul vehiculelor noi echipate cu sisteme de climatizare proiectate sa contina gaze fluorurate cu efect de sera cu un potential de incalzire globala mai mare decat 150, cu exceptia cazului in care rata scurgerilor din sistem nu depaseste 40 de grame de gaze fluorurate cu efect de sera pe an, in cazul unui sistem cu evaporator unic sau 60 de grame de gaze fluorurate cu efect de sera pe an, in cazul sistemului cu evaporator dublu, statele membre:

(a) considera certificatele de conformitate ca fiind expirate in sensul articolului 7 alineatul (1) din Directiva 70/156/CEE si

(b) refuza inmatricularea si interzic vanzarea sau punerea in circulatie.

(4) Incepand cu 1 ianuarie 2011, statele membre nu mai acorda omologare CE de tip sau omologare nationala de tip pentru tipurile de vehicule echipate cu un sistem de climatizare proiectat sa contina gaze fluorurate cu efect de sera cu un potential de incalzire globala mai mare decat 150.

(5) Incepand cu 1 ianuarie 2017, in cazul vehiculelor noi care sunt echipate cu un sistem de climatizare proiectat sa contina gaze fluorurate cu efect de sera cu un potential de incalzire globala mai mare decat 150, statele membre:

(a) considera certificatele de conformitate ca fiind expirate in sensul articolului 7 alineatul (1) din Directiva 70/156/CEE si

(b) refuza inmatricularea si interzic vanzarea sau punerea in circulatie.

(6) Fara a aduce atingere legislatiei comunitare in domeniu, in special normelor comunitare privind ajutorul de stat si Directivei 98/34/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 22 iunie 1998 de stabilire a unei proceduri pentru furnizarea de informatii in domeniul standardelor si reglementarilor tehnice si normelor privind serviciile societatii informationale [13], statele membre pot promova instalarea unor sisteme de climatizare care sa fie eficiente, inovatoare si care sa reduca si mai mult impactul asupra climei.

Articolul 6

Instalarea ulterioara si reincarcarea

(1) Incepand cu 1 ianuarie 2011, sistemele de climatizare proiectate sa contina gaze fluorurate cu efect de sera cu un potential de incalzire globala mai mare decat 150 nu mai pot fi instalate ulterior pe vehicule cu omologare de tip obtinuta incepand cu data mentionata. Incepand cu 1 ianuarie 2017, astfel de sisteme de climatizare nu mai pot fi instalate ulterior pe nici un fel de vehicule.

(2) Sistemele de climatizare instalate pe vehicule cu omologare de tip obtinuta la 1 ianuarie 2011 sau dupa aceasta data nu mai sunt incarcate cu gaze fluorurate cu efect de sera cu un potential de incalzire globala mai mare decat 150. Incepand cu 1 ianuarie 2017, sistemele de climatizare de pe orice vehicule nu mai sunt incarcate cu gaze fluorurate cu efect de sera cu un potential de incalzire globala mai mare decat 150, cu exceptia reincarcarii sistemelor de climatizare continand astfel de gaze, dar care au fost instalate pe vehicule inainte de data mentionata anterior.

(3) Prestatorii de servicii care asigura service-ul si repararea sistemelor de climatizare nu mai incarca astfel de echipamente cu gaze fluorurate cu efect de sera, in cazul in care din sistem s-a scurs o cantitate anormala de agent refrigerant, pana cand reparatiile necesare sunt finalizate.

Articolul 7

Masuri de punere in aplicare

(1) Pana la 4 iulie 2007, Comisia adopta masurile necesare pentru punerea in aplicare a dispozitiilor articolului 4 si articolului 5 si in special:

(a) dispozitiile administrative pentru omologarea CE de tip a vehiculelor si

(b) un test armonizat de detectare a scurgerilor pentru masurarea ratei scurgerilor de gaze fluorurate cu efect de sera cu un potential de incalzire globala mai mare decat 150 din sistemele de climatizare.

(2) Comisia adopta masurile in conformitate cu procedura prevazuta la articolul 13 din Directiva 70/156/CEE.

(3) Comisia publica masurile respective in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(4) Procedura mentionata la alineatul (2) se aplica la adoptarea, dupa caz:

(a) a masurilor necesare pentru a se asigura siguranta functionarii si un service adecvat pentru agentii refrigeranti din sistemele mobile de climatizare;

(b) a masurilor referitoare la instalarea ulterioara a sistemelor de climatizare la vehicule aflate in uz si la reincarcarea sistemelor de climatizare in uz care nu intra sub incidenta articolului 6;

(c) a adaptarii metodei de determinare a potentialului de incalzire globala al preparatelor.

Articolul 8

Reexaminarea

(1) Pe baza progreselor in domeniul izolarii potentiale a emisiilor de gaze fluorurate cu efect de sera sau a inlocuirii acestor gaze din sistemele de climatizare destinate autovehiculelor, Comisia examineaza:

- daca prezenta legislatie ar trebui extinsa si la alte categorii de vehicule, in special la categoriile M2 si M3, precum si la clasele II si III din categoria N1 si

- daca dispozitiile comunitare referitoare la potentialul de incalzire globala al gazelor fluorurate cu efect de sera ar trebui modificate; modificarile de orice fel trebuie sa tina seama de evolutia stiintei si tehnologiei si de necesitatea de a se respecta termenele de planificare a productiei industriale;

si publica un raport pana la 4 iulie 2011. Dupa caz, Comisia face propuneri legislative corespunzatoare.

(2) In cazul in care intr-un raport viitor al IPCC va fi inclus un gaz fluorurat cu efect de sera cu un potential de incalzire globala mai mare decat 150 si care nu este inca reglementat de raportul IPCC mentionat la articolul 3 alineatul (8), Comisia va stabili daca prezenta directiva trebuie modificata pentru a include si gazul respectiv. In cazul in care Comisia considera ca este necesar, aceasta, in conformitate cu procedura mentionata la articolul 13 din Directiva 70/156/CEE:

- adopta masurile necesare si

- stabileste perioadele de tranzitie pentru aplicarea masurilor respective. In acest sens, Comisia va tine seama in egala masura de nevoia de a se acorda o perioada de timp suficienta pentru punerea in aplicare a masurilor si de riscul pe care respectivul gaz fluorurat cu efect de sera il prezinta pentru mediu.
#PAGEBREAK#
Articolul 9

Modificari ale Directivei 70/156/CEE

Directiva 70/156/CEE se modifica in conformitate cu partea I a anexei la prezenta directiva.

Articolul 10

Transpunerea

(1) Statele membre adopta si publica pana la 4 ianuarie 2008 actele cu putere de lege si actele administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive.

Aceste masuri se aplica de la 5 ianuarie 2008.

Atunci cand statele membre adopta aceste acte, ele cuprind o trimitere la prezenta directiva sau sunt insotite de o asemenea trimitere la data publicarii lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri.

(2) Comisiei ii sunt comunicate de statele membre textele principalelor dispozitii de drept intern pe care le adopta in domeniul reglementat de prezenta directiva.

Articolul 11

Intrarea in vigoare

Prezenta directiva intra in vigoare in a douazecea zi de la data publicarii in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 12

Destinatari

Prezenta directiva se adreseaza statelor membre.


Adoptata la Strasburg, 17 mai 2006.

Pentru Parlamentul European

Presedintele

J. Borrell Fontelles

Pentru Consiliu

Presedintele

H. Winkler

[1] JO L 108, 30.4.2004, p. 62.

[2] Avizul Parlamentului European din 31 martie 2004 (JO C 103 E, 29.4.2004, p. 600), Pozitia comuna a Consiliului din 21 iunie 2005 (JO C 183 E, 26.7.2005, p. 17) si Pozitia Parlamentului European din 26 octombrie 2005 (nepublicata inca in Jurnalul Oficial). Rezolutia legislativa a Parlamentului European din 6 aprilie 2006 si Decizia Consiliului din 25 aprilie 2006.

[3] JO L 130, 15.5.2002, p. 1.

[4] JO L 161, 14.6.2006, p. 1.

[5] JO L 184, 17.7.1999, p. 23.

[6] JO L 42, 23.2.1970, p. 1, directiva astfel cum a fost modificata ultima data prin Directiva 2006/28/CE a Comisiei (JO L 65, 7.3.2006, p. 27).

[7] JO C 321, 31.12.2003, p. 1.

[8] JO L 76, 6.4.1970, p. 1, directiva astfel cum a fost modificata prin Directiva 2003/76/CE a Comisiei (JO L 206, 15.8.2003, p. 29).

[9] JO L 350, 28.12.1998, p. 1.

[10] JO L 244, 29.9.2000, p. 1, regulament astfel cum a fost modificat ultima data prin Regulamentul (CE) nr. 29/2006 al Comisiei (JO L 6, 11.1.2006, p. 27).

[11] IPCC Third Assessment Climate Change 2001. A Report of the Intergovernmental Panel on Climate Change (http://www.ipcc.ch/pub/reports.htm).

[12] Pentru calculul GWP al gazelor nefluorurate cu efect de sera din preparate, se aplica valorile publicate in primul raport de evaluare al IPCC, a se vedea: Climate Change, The IPCC Scientific Assessment, J.T. Houghton, G.J. Jenkins, J.J. Ephraums (ed.), Cambridge University Press, Cambridge (UK) 1990.

[13] JO L 204, 21.7.1998, p. 37, directiva astfel cum a fost modificata ultima data prin Actul de aderare din 2003.

--------------------------------------------------
#PAGEBREAK#
20060517

ANEXA

PARTEA I
Directiva 70/156/CEE se modifica dupa cum urmeaza:

1. La anexa IV partea I, se insereaza un nou element cu numarul 61 si o nota de subsol, dupa cum urmeaza:

Obiect | Directiva nr. | Trimitere la Jurnalul Oficial | Aplicabilitate |

M1 | M2 | M3 | N1 | N2 | N3 | O1 | O2 | O3 | O4 |

"61. Sistem de climatizare | (2006/40/CE) | L 161, 14.6.2006, p. 12 | X | | | X [1] | | | | | | |

2. Anexa XI se modifica dupa cum urmeaza:

(a) la apendicele 1 se insereaza un nou element cu numarul 61, dupa cum urmeaza:

Rubrica | Subiect | Directiva nr. | M1 ≤ 25001 kg | M1 ≥ 25001 kg | M2 | M3 |

"61 | Sistem de climatizare | 2006/40/CE | X | X" | | |

(b) la apendicele 2 se insereaza un nou element cu numarul 61, dupa cum urmeaza:

Rubrica | Subiect | Directiva nr. | M1 | M2 | M3 | N1 | N2 | N3 | O1 | O2 | O3 | O4 |

"61 | Sistem de climatizare | 2006/40/CE | X | | | W" | | | | | | |

(c) la apendicele 3 se insereaza un nou element cu numarul 61, dupa cum urmeaza:

Rubrica | Subiect | Directiva nr. | M2 | M3 | N1 | N2 | N3 | O1 | O2 | O3 | O4 |

"61 | Sistem de climatizare | 2006/40/CE | | | W" | | | | | | |

(d) la "semnificatia literelor" se adauga urmatoarea litera:

"W Doar pentru vehiculele din categoria N1, clasa I, descrise de primul tabel de la punctul 5.3.1.4 din anexa I la Directiva 70/220/CEE, introdus prin Directiva 98/69/CE".

PARTEA 2

Metoda de calcul a potentialului de incalzire globala (GWP) pentru un preparat

GWP total pentru un preparat este media ponderata, derivata din suma fractiilor de masa ale fiecarei substante, multiplicata cu potentialul de incalzire globala al acestora.

Σ (Substanta X % × GWP) + (Substanta Y % × GWP) + … (Substanta N % × GWP)

unde % este factor de ponderare cu o toleranta de greutate de +/– 1 %.

De exemplu: aplicand formula la un amestec teoretic de gaze constand in 23 % HFC-32; 25 % HFC-125 si 52 % HFC-134a;

Σ (23 % × 550) + (25 % × 3400) + (52 % × 1300)

→ GWP total = 1 652,5.

--------------------------------------------------