Transformari necesare pe piata pensiilor private

Daniel Burghelea,
avocat asociat VOICU & FILIPESCU


Intr-o piata nereglementata, decalajele economice aparute intre competitori au ca rezultat absorbtii sau achizitii clasice, ale unei companii mai putin competitive de catre alta mai solida economic, interesata de o parte sau alta a patrimoniului sau a fondului de comert al societatii absorbite sau achizitionate. In pietele reglementate, cum este piata asigurarilor, in care aceste fuziuni si achizitii sunt supuse unor cerinte restrictive, legiuitorul sau autoritatea de reglementare in domeniu au pus la dispozitia agentilor economici instrumentul si alternativa preluarii de portofolii de clienti, printr-o procedura specifica.

Vid legislativ 


In cazul pietei romanesti a pensiilor private insa, situatia este, la momentul de fata, una speciala. O preluare de portofoliu compus din totalitatea participantilor unui fond de pensii este imposibila, fiind lipsita de instrumentul juridic si procedural necesar, desi exista semnale din piata ca transferul de portofolii se manifesta deja ca necesitate economica.
Achizitia de actiuni la o societate de pensii de catre un actionar al altei societati de pensii ar fi lovita in prezent de nulitate, intrucat art. 62 din Legea 411/2004 (legea-cadru in materia pensiilor private) interzice ca o persoana fizica sau juridica sa fie actionar la mai mult de un administrator (cum denumeste legea societatile de pensii), iar surmontarea acestui impediment legal ar putea fi realizata doar printr-o modificare legislativa. Transferul de portofolii dupa o procedura speciala, similara celei din legislatia asigurarilor din Romania, nu exista la momentul de fata, ca instrument juridic in legislatia noastra.
Fuziunea prin absorbtie a societatii de pensii este exclusa in prezent ca posibil mijloc legal de transfer al portofoliului de clienti din cauza ca are ca rezultat, prin efectul legii, retragerea autorizatiei de administrare (art. 81 din Legea 411/2004) de catre autoritatea de reglementare, Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP sau „Comisia”). Retragerea autorizatiei, la randul sau, are drept consecinta legala trecerea fondului de pensii gestionat sub administrare speciala si ulterior disiparea acestuia prin distribuirea individuala a participantilor la fondul respectiv si transferul activelor participantilor la alte fonduri, dupa o procedura obligatorie prin lege.

Fonduri fara personalitate juridica 


Impasul provocat de lipsa unui instrument juridic corespunzator pentru achizitii, fuziuni sau transfer de portofolii pe piata pensiilor private isi gaseste premisele in insasi viziunea legiuitorului asupra Pilonului II al sistemului de pensii romanesc. Legea impune interdictiile si restrictiile aratate din considerentul protejarii persoanelor eligibile si obligate sa contribuie la fonduri, ce formeaza o larga categorie a populatiei.
Din ansamblul prevederilor Legii 411/2004 referitoare la constituirea fondului de pensii fara personalitate juridica, doar sub forma contractului de societate civila particulara, incheiat in baza art. 1491 si urmatoarele din Codul Civil, al celor referitoare la activitatea si raspunderea societatii de pensii in raport cu participantii si la contractul de administrare incheiat intre participantii fondului si administrator, rezulta ca administratorul are fata de membrii fondului de pensii o pozitie contractuala similara celei a unui mandatar comercial.
Prin urmare, din punct de vedere juridic, relatia participanti la fond-administrator de fond este semnificativ diferita fata de cea dintre un portofoliu de clienti (parte a fondului de comert a unei societati comerciale) si un prestator de servicii detinator al acelui portofoliu. Clientela unei societati de pensii, chiar daca este perceptibila ca un portofoliu, nu este insa conceptualizata juridic ca atare, deci nu poate fi transmisa legal de la un administrator la altul printr-un acord intre acestia.
Totusi, potentialul economic, comercial, rezultat din aderarea participantilor la un fond de pensii administrat de o societate de pensii exista, este consistent si starneste interesul administratorilor de fonduri concurenti, ce urmaresc extinderea afacerii. Fata de aceasta situatie, apare nevoia perfect justificata din punct de vedere comercial a valorificarii potentialului comercial al portofoliului pe care il constituie un fond de pensii, atat de catre „vanzatorul portofoliului”, intelegand aici societatea care cauta sa transmita fondul de pensii din gestiunea sa in gestiunea altui administrator in schimbul unui pret, cat si de catre societatea de pensii achizitoare ce urmareste acapararea unei cote de piata mai ridicate.
Autoritatea de reglementare in domeniu, CSSPP, a recomandat ca, pana la adoptarea cadrului legal al fuziunilor si achizitiilor sau a transferului de portofolii in piata pensiilor private, sa nu se depuna cereri avand acest obiect de catre administratorii autorizati, intrucat solutionarea acestor cereri trebuie amanata pana la aparitia cadrului legislativ corespunzator.

Nevoie imperioasa de reglementare 


Acestea fiind realitatile actuale ale pietei pensiilor private din Romania, apare ca necesara gasirea unor mecanisme juridice adecvate efectuarii legale a transferurilor de portofoliu intre administratori sau reglementarea corespunzatoare a unor transformari corporative (achizitii, fuziuni) la nivelul administratorilor, sau doar la nivelul fondurilor administrate, care sa aiba ca rezultat preluari ale fondurilor de pensii private in conditiile asigurarii protectiei participantilor. Solutia cel mai des propusa si luata in seama in prezent ar fi, se pare, reglementarea si implementarea unor proceduri de fuziune/achizitie stabilite prin norme ale CSSPP.
Comisia are in prezent in dezbatere interna un proiect de Norme in acest sens si urmeaza sa se lanseze dezbaterea publica asupra acestora. Din informatiile comunicate de CSSPP si vehiculate in presa reiese faptul ca s-ar urmari implementarea fie a sistemului fuziunii sau achizitiilor societatilor de pensii, fie a aceluia al fuziunii sau achizitiei fondurilor de pensii in sine.

Solutii posibile 


Este interesant de observat cum se va tine cont, in momentul dezbaterii publice si mai ales la adoptarea propriu-zisa a normelor Comisiei, de cadrul juridic prestabilit prin prevederi cu forta juridica superioara, si anume cele ale Legii 411/2004 si ale Codului Civil in materia contractelor de societate particulara si ale cesiunii obligatiilor rezultate din contracte civile.
Daca se va urmari fuziunea sau achizitia fondurilor de pensii, probabil ca dezbaterea publica pe care CSSPP urmeaza sa o lanseze va clarifica si aspectele ce tin de imposibilitatea juridica a fuziunii sau achizitiei unor entitati fara personalitate juridica, cum sunt fondurile de pensii respective. Notiunea juridica a „fuziunii” fondurilor de pensii, altfel spus fuziunea a doua contracte de societate in sensul Codului Civil, tine de mecanisme inca necunoscute sistemului de drept romanesc. Nici Codul Civil si nici vreo alta lege nu prevad posibilitatea fuziunii ori achizitionarii contractelor de societate particulara sau a vreunui alt fel de contract civil, acest concept neexistand nici macar la nivel doctrinar in sistemul nostru de drept.
Mai mult, cesiunea obligatiilor administratorului rezultate din contractul de administrare incheiat cu membrii fondului (cesiune implicita in cazul unui transfer de fond de la o societate de pensii la alta, pe baza unei conventii intre acestea) este deocamdata o operatiune incompatibila cu sistemul de drept civil si comercial autohton, fiind, de asemenea, lipsite de suport legal. Dupa cum se stie, Codul Civil nu asigura baza legala pentru cesiunea obligatiilor civile (cele rezultate din contractul de administrare a fondului de pensii), acest instrument juridic fiind nereglementat in prezent. Prim urmare, obligatiile stabilite prin contractul de administrare nu se pot transfera legal din sarcina administratorului „vanzator” in sarcina societatii de pensii „achizitoare” printr-o „vanzare a fondului”. 

Mai mult, nici nu se poate argumenta ca societatile de pensii ar efectua un transfer al clientelei, ca parte a fondului de comert al societatii comerciale „vanzatoare” catre cea „achizitoare” printr-un contract de vanzare-cumparare, asa cum legea comerciala ar permite. Asa cum am aratat mai sus, nici participantii la fond si nici fondurile de pensii in sine, gestionate de administratori, nu constituie clientela administratorilor, participantii la fond fiind asimilati in conceptia legiuitorului cu mandanti ai acestuia, in limitele contractului de administrare semnat intre parti. De remarcat ca modelul contractului de administrare reglementat prin Norma 7/2007 a CSSPP arata foarte clar ca respectivul contract de administare se incheie intre participanti, pe de-o parte, si societea de pensii pe de alta parte, iar nu intre fond si societate.

Legea organica are intaietate 


Asa stand lucrurile, trebuie tinut cont de faptul ca CSSPP nu poate emite norme care sa adauge la legea civila in materia contractelor de societate civil (art. 1491 si urm. Cod Civil) si nici nu poate legifera cesiunea de obligatii (si aceasta, nereglementata de legea civila, asa cum am aratat), pentru motivul ca o norma juridica din legislatia secundara a pensiilor private, emisa de o autoritate de reglementare in domeniu nu poate deroga sau adauga la lege, intr-o materie aflata sub imperiul legilor organice. 

S-ar putea avea in vedere, in problema preluarii obligatiilor asumate prin contractul de administrare de la o societate de pensii la alta, o procedura de transfer care sa faca apel la instrumentul juridic al novatiei cu schimbare de debitor (prevazut de art. 1128 si 1131 Cod Civil), prin care participantul la fond ar conveni cu noul administrator stingerea obligatiilor societatii de pensii „vanzatoare” a fondului si nasterea unor obligatii identice in sarcina societatii de pensii „achizitoare”, menite sa asigure continuitatea si preluarea corespunzatoare a gestiunii activelor personale ale participantului la fond si a celorlalte obligatii specifice ale administratorului.

Accent pe protectia participantilor 


In sprijinul si aplicarea modificarilor legii-cadru a fondurilor de pensii private cu privire la regimul juridic al raporturilor societati de pensii - fonduri de pensii-participanti ar putea veni si o reglementare a transferului de portofolii printr-o procedura prudentiala prestabilita printr-o Norma emisa de CSSPP, similara legislatiei secundare in materie de asigurari (vezi Ordinul 113108/2006 al Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor). Aceasta Norma ar avea menirea sa asigure mijloace de protectie suplimentara participantilor, prin aprobarea operatiunii de transfer de portofolii de catre CSSPP printr-o procedura prestabilita, avand in vedere importanta Pilonului II al sistemului de pensii pentru societate si, in acelasi timp, ar fi favorabila pietei pensiilor private, in sensul ca ar contura un algoritm clar si o procedura de urmat pentru societatile de pensii doritoare sa se implice in transferuri de portofolii. 

O solutie de principiu, care sa asigure protectia si libertatea de optiune a participantului cu privire la activele personale stranse in fond, ar fi o procedura obligatorie de efectuare a publicitatii transformarii corporative (fuziunea sau achizitia societatii de pensii) in care sunt implicati administratorii, sau a transferului de portofoliu ori a fondului de pensii, pe cheltuiala achizitorului. Prin efectuarea procedurii, legea ar asigura fiecarui participant dreptul de a fi informat si de a opta in cunostinta de cauza, pana la implinirea unui anumit termen, cu privire la participarea sa in fondul transferat.