Caracterul consensual. Proba contractului de munca

Caracterul consensual. Proba contractului de munca. Cheltuieli de judecata.
Reclamanta a fost salariata paratei in functia de agent, consilier imobiliar ocupandu-se in cadrul activitatii paratei de inchirieri imobile, un inceput de dovada scrisa il reprezinta contractele de intermediere de inchirieri imobile semnate de catre aceasta la rubrica agent si care poarta stampila unitatii parate si numar de inregistrare. Avand in vedere caracterul consensual al contractului de munca, tribunalul a apreciat ca reclamanta a reusit sa dovedeasca atat incheierea acestuia cat si obligatiile ce-i reveneau. Nefiind incheiat in forma scrisa, se presupune ca contractul de munca al reclamantei a fost incheiat pe durata nedeterminata. 

(Curtea de Apel Bucuresti, sectia a VII-a civila, decizia nr. 1386/R din 10 aprilie 2006)

Prin actiunea inregistrata pe rolul Tribunalului Bucuresti - sectia a VIII-a Conflicte de Munca, Asigurari Sociale, Contencios Administrativ si Fiscal la data de 07.03.2005, reclamanta C.D.L. a chemat in judecata pe parata S.C. - R.R.E. - S.R.L., solicitand instantei ca, in contradictoriu cu aceasta, sa constate ca : in perioada 1 noiembrie 2003 - 6 decembrie 2004 reclamanta a activat in cadrul societatii parate, intre parti existand raporturi de munca determinate de incheierea unui contract individual de munca; sa fie obligata societatea parata la intocmirea carnetului sau de munca sau la completarea acestuia cu toate datele si sa-l predea reclamantei; sa fie obligata parata la plata tuturor contributiilor si impozitelor catre stat, raportate la salariul platit reclamantei, atat cele datorate de angajator cat si cele la care parata era obligata sa le achite pentru reclamanta ca si salariat; sa se dispuna anularea deciziei de concediere a reclamantei, cu obligarea societatii parate la plata drepturilor salariale catre reclamanta pentru perioada decembrie 2004 - data concedierii si data introducerii cererii, in cuantum de 300 euro plus dobanda legala calculata de la pronuntarea hotararii judecatoresti si pana la achitarea debitului de catre societatea parata; sa fie obligata parata la plata sumei de 13.950.000 lei si dobanda legala reprezentand contravaloare ajutor de somaj pe care reclamanta l-ar fi incasat in conditiile in care la data incetarii raportului de munca ar fi putut proba indeplinirea conditiilor Legii nr. 76/2002 modificata; obligarea paratei la 30.000.000 lei daune morale pentru suferinta pricinuita la care se adauga dobanda legala calculata de la pronuntarea hotararii si pana la achitarea integrala a debitului, cu cheltuieli de judecata.

Prin sentinta civila nr. 5387 din 21.12.2005, Tribunalul Bucuresti - sectia a VIII-a Conflicte de Munca, Asigurari Sociale, Contencios Administrativ si Fiscal a admis in parte actiunea restransa formulata de reclamanta C.D.L. in contradictoriu cu intimata S.C. – R.R.E.- S.R.L., a constatat ca intre parti au existat raporturi de munca in perioada 01.11.2003 - 06.12.2004; a obligat intimata sa intocmeasca carnet de munca pentru contestatoare, completat, cu toate datele si sa-l predea contestatoarei; a obligat intimata la plata tuturor contributiilor si impozitelor aferente drepturilor salariale ale contestatoarei, pe perioada susmentionata, catre bugetul fondurilor speciale; a respins ca neintemeiat capatul 4 privind anularea masurii concedierii reclamantei contestatoare, a drepturilor salariale pe perioada decembrie 2004 - martie 2005 si obligarea paratei - intimate la plata dobanzii legale; a luat act de renuntarea reclamantei - contestatoare la capatul 5 de cerere; a respins capatul 6 al cererii privind obligarea paratei - intimate la daunele morale, ca neintemeiat, a obligat parata intimata la 619,8 RON catre reclamanta contestatoare, reprezentand cheltuieli de judecata.

Pentru a hotari astfel, instanta a retinut ca in cazul reclamantei un inceput de dovada scrisa il reprezinta contractele de intermediere de inchirieri imobile semnate de catre aceasta la rubrica agent si care poarta stampila unitatii parate si numar de inregistrare.

Tribunalul a apreciat ca reclamanta a fost salariata paratei in functia de agent, consilier imobiliar ocupandu-se in cadrul activitatii paratei de inchirieri imobile.

Aceasta a participat la cursuri de perfectionare impreuna cu ceilalti salariati ai societatii parate, la sedintele de analizare a activitatii, a avut acces la baza de date a societatii.

Avand in vedere caracterul consensual al contractului de munca, tribunalul a apreciat ca reclamanta a reusit sa dovedeasca atat incheierea acestuia cat si obligatiile ce-i reveneau.

Nefiind incheiat in forma scrisa, se presupune ca contractul de munca al reclamantei a fost incheiat pe durata nedeterminata.

Reclamanta a reusit sa dovedeasca existenta elementelor contractului individual de munca incheiat cu parata : salariul, atributiile, responsabilitatile, programul, subordonarea.

Impotriva acestei sentinte a declarat recurs in termen legale intimata S.C. – R.R.E. - SRL criticand solutia pentru motive care nu au fost incadrate in drept, dar pe care instanta apreciaza ca le poate incadra in dispozitiile art. 304 pct. 9 C. pr. civ.

Recurenta arata ca contractele de intermediere depuse de reclamanta la dosar in sustinerea calitatii de salariat al S.C. – R.R.E. - SRL nu pot constitui un inceput de dovada scrise in conditiile in care aceste contracte nu au fost eliberate de societatea recurenta, ci au fost sustrase de reclamanta de la secretariatul societatii.

Recurenta arata ca toate acordurile de intermediere incheiate de angajatii societatii cuprindeau in mod obligatoriu numarul de telefon al societatii.

Un alt motiv de recurs se refera la faptul ca declaratiile martorilor reclamantei nu au fost analizate in concret de catre instanta.
Un alt motiv se refera la faptul ca in mod gresit a retinut instanta ca reclamanta a facut dovada existentei elementelor contractului individual de munca incheiat cu parata. In realitate, nici unul din aceste elemente nu au fost dovedite.

Se mai critica hotararea pentru faptul ca instanta a inteles sa-l audieze ca martor pentru reclamanta pe A.A. si sa aprecieze ca depozitia acestuia este revelatoare, desi s-a aratat ca sus-numitul are o relatie stransa cu reclamanta si ca acesta nici nu mai este salariatul societatii.
#PAGEBREAK#
Gresit s-a stabilit de catre instanta ca reclamanta a fost angajata societatii in perioada 1.11.2003 - 6.12.2004 in conditiile in care chiar reclamanta a aratat ca ea a depus actele de angajare la societate in februarie 2004.

Prin intampinarea formulata, intimata-reclamanta C.D.L. a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

In recurs nu s-au administrat probe noi.

Analizand actele si lucrarile dosarului din perspectiva criticilor formulate, cat si a dispozitiilor art. 3041 C. pr. civ., Curtea apreciaza recursul formulat ca fiind nefondat, considerentele avute in vedere fiind urmatoarele:
Sustinerile recurentei in sensul ca reclamanta a sustras contractele de intermediere imobiliare, nu sunt sustinute de probe, iar martorii audiati au aratat ca aceste tipizate erau procurate de la secretariatul firmei, sub semnatura intr-un registru special a societatii.

Inadvertentele mentiunilor din cuprinsul formularelor referitoare la numarul de telefon de pe aceste contracte sunt nesustinute de probe, Curtea retinand ca din contractul nr. 869/7.06.2004 rezulta ca pe acest contract a fost indicat numarul de telefon mobil al reclamantei, iar unele contracte purtau si numarul de telefon fix al intimatei.

In mod corect prima instanta a apreciat contractele de intermediere imobiliara ce poarta stampila societatii recurenta alaturi de semnatura reclamantei ca reprezentand un inceput de dovada scrisa al calitatii de salariat a reclamantei.

Referitor la caracterul subiectiv al depozitiilor martorilor audiati, Curtea retine ca aceasta sustinere este neintemeiata intrucat A.A., angajat la 1.11.2003 avea cunostinta de imprejurarile relatate si care se situau temporal intre 1.11.2003 si decembrie 2004, iar N.D. a aratat ca reclamanta lucra la departamentul inchirieri si participa la sedintele de staff, participa la training-uri alaturi de alti salariati, avea activitate de birou si teren; aceasta martora a aratat ca a mers impreuna cu reclamanta la o vizionare in zona Dacia.
Pe de alta parte, referirile la caracterul subiectiv al depozitiilor nu a fost dovedit prin nici un mijloc de proba. Referitor la dovedirea existentei elementelor contractului individual de munca, Curtea apreciaza ca si sub acest aspect tribunalul a realizat o analiza judicioasa si coroborata a probelor administrate, ajungand la concluzia intrunirii in cauza a elementelor doveditoare ale existentei contractului.

Potrivit art. 16 alin. (2) din Codul muncii, atunci cand contractul individual de munca nu a fost incheiat in forma scrisa se prezuma ca a fost incheiat pe o durata nedeterminata, iar partile pot face dovada prevederilor contractuale si a prestatiilor efectuate prin orice mijloc de proba.

Cuantumul salariului negociat la suma de 100 Euro a fost dovedit cu martorii audiati, pentru toti salariatii ce au fost acceptati in urma interviurilor sustinute de acestia in perioada anterioara lunii noiembrie 2003.

Tot din depozitiile martorilor a rezultat si programul de lucru ca fiind cuprins intre orele 9,00 si 18,00, fiind compus din munca de birou si de teren.

Din continutul extraselor din baza de date depusa la dosarul cauzei de catre recurenta rezulta ca reclamanta figura, alaturi de alti salariati in aceasta baza de date.

Din perspectiva acestor considerente, rezulta ca prima instanta, realizand o analiza judicioasa si coroborata a probelor administrate, a pronuntat o hotarare temeinica si legala, pe care Curtea o va mentine, respingand in baza art. 312 C. pr. civ. recursul ca nefondat.

In baza art. 274 C. pr. civ., recurenta va fi obligata la plata catre intimata a cheltuielilor de judecata in suma de 500 RON reprezentand onorariu avocatial ce a fost dovedit prin chitanta depusa la fila 27. 

___________

Nota AvocatNet: 

- Articolul  a fost publicat in nr. 2/2008 al Revistei de dreptul muncii si dreptul securitatii sociale.