Controverse legislative privind adoptiile in Romania

Guvernul a intocmit un nou proiect de act normativ privind adoptiile, insa acesta a primit aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii.  Chiar daca avizul CSM este doar unul consultativ, el se adauga pe lista celor care nu sunt de acord cu decizia Curtii Constitutionale, pentru ca aceasta ar putea deschide calea unor abuzuri din partea parintilor biologici ai copilului dat spre adoptie.

Curtea Constitutionala a stabilit ca familia biologica trebuie sa-si dea acordul privind adoptia si la finalizarea procedurii de adoptie, nu doar la inceputul acesteia, cum este in prezent.  Acest lucru, spune secretarul general al Oficiului Roman pentru Adoptii, Gabriela Petrescu, ar putea da nastere unor abuzuri din partea familiei naturale.

"Practic, prin decizia Curtii Constitutionale se incalca principiul confidentialitatii, pentru ca si parintii adoptatori si familia biologica aveau acces la dosarele de adoptie”. “Parintii biologici aveau acces la datele personale ale familiei adoptatoare, lucru care a provocat mare nemultumire in randul tuturor adoptatorilor", spune la BBC doamna Petrescu.

De altfel, la adoptarea actualei legi a adoptiilor s-a considerat, in urma unui studiu, ca cel mai bun sistem pentru Romania este cel al adoptiilor inchise, in care familia biologica inceteaza orice legatura cu copilul adoptat.
In Statele Unite, de exemplu, se practica adoptia deschisa - intre parintii adoptivi si cei biologici se stabileste un anumit contact.
Asta in conditiile in care daca, la o anumita varsta, copilul ar dori sa-si cunoasca parintii biologici, sa o poata face.
Insa potrivit studiului amintit sistemul american nu este potrivit pentru Romania.

Caz la Timisoara
Totusi Curtea Constitutionala a decis schimbarea, ca urmare a unui caz inedit aparut la Timisoara. Teodor Luta Bura si-a stabilit paternitatea fata de o fetita intre data deschiderii procedurii adoptiei interne de catre alta familie si finalizarea acesteia.
Astfel, el nu a apucat sa-si dea la inceputul procedurii incuviintarea pentru adoptia fetitei in varsta de 8 ani.

Curtea Constitutionala a decis, analizand cazul barbatului, ca parintele biologic trebuie sa-si dea acordul privind adoptia si la incheierea procedurii. In baza acestei decizii, guvernul a fost obligat si a emis un nou proiect de lege, care a primit insa avizul negativ al Consiliului Superior al Magistraturii.

“El venea in contradictie cu Conventia pentru Ocrotirea Minorului – un document international”.
“Constitutia spune ca dreptul international prevaleaza dreptului intern. Prin urmare, chiar daca acest proiect de lege va fi adoptat, judecatorul national va aplica cu prioritate legislatia internationala”, spune la BBC presedinta CSM, Lidia Barbulescu.
Si Avocatul Poporului a fost de parere ca judecatorul este cel care trebuie sa aplice legea in functie de fiecare caz in parte.
Proteste au venit si din partea asociatiilor in domeniu, dar si a baronesei Emma Nicholson, fost raportor pentru Romania din partea Comisiei Europene. Doamna Nicholson, care a vut un rol important in reforma sistemului de adoptii din Romania, a declarat recent ca legea nu trebuie schimbata, fiind una dintre cele mai bune din Europa.

Situatia dupa '89

In primii ani de dupa '89, Romania a fost prinsa intr-un vid legislativ in ce priveste adoptia. Un copil era declarat abandonat si apoi putea fi infiat foarte usor. Au profitat de acest lucru multe familii de straini, dar si de romani. Formalitatile pentru adoptii erau minime. Copiii puteau fi luati direct din orfelinate sau din maternitati. Asa au luat nastere adevarate retele de "plasare" a copiilor, unele vehiculand mari sume de bani. Insa nimeni in Romania nu a fost arestat pentru intermedierea unor adoptii ilegale.