Magistratii nu ar trebui sa presteze activitati extrajudiciare

CSM  solicita reducerea obligatiilor judecatorilor considerand ca se incalca principiul constitutional al separatiei puterilor in stat, al impartialitatii justitiei si independentei judecatorilor. Legea fundamentala, dar si Legea statutului de judecator si procuror prevad incompatibilitatea acestei functii cu orice alta functie publica sau privata, singura exceptie mentionata in aceste acte normative fiind functia didactica din invatamantul superior.

Mai exista inca o exceptie privind functiile pe care un magistrat le poate indeplini. Aceasta se refera la participarea judecatorilor de la Inalta Curte de Casatie si Justitie la activitatea Birourilor Electorale Centrale. Conform Deciziei nr. 326 din 14 septembrie 2004 a Curtii Constitutionale, acest lucru este considerat a fi o garantie pentru desfasurarea corecta a intregului proces electoral.


Prevederile Constitutiei, pe locul al 12-lea


Cu toate acestea, in legislatia romaneasca, exista un numar mare de legi prin care judecatorilor le sunt atribuite si alte functii decat cea de baza sau exceptiile mentionate. Mai exact, este vorba de nu mai putin de 11 acte normative care contrazic prevederile Constitutiei privind activitatea strict judecatoreasca sau didactica a magistratilor:
-Legea nr. 36/1991 privind societatile agricole si alte forme de asociere in agricultura prevede obligatia judecatoriei in circumscriptia careia se afla sediul societatii, de a proceda la inscrierea acesteia ca persoana juridica, tinerea registrului societatii, operarea modificarii actului constitutiv.
-Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale reglementeaza o serie de activitati desfasurate de judecatorul delegat la Oficiul Registrului Comertului. La inceputul fiecarui an judecatoresc, presedintele tribunalului are obligatia de a delega la ORC unul sau mai multi judecatori ai tribunalului. Acelasi act normativ prevede atributiile judecatorului delegat in legatura cu autorizarea constituirii, inmatricularea, modificarea actelor constitutive si radierea societatilor comerciale.  
-Ordonanta nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii
-Legea partidelor politice nr. 14/2003 prevede ca Tribunalul Bucuresti sa tina o evidenta a partidelor politice.
-Legea sindicatelor nr. 54/2003 prevede ca judecatoria in raza careia se afla sindicatul sa tina un registru special, precum si prevederi legate de dobandirea persoanei juridice a organizatiei sindicale. Aceleasi prevederi se aplica si in cazul confederatiilor, singura diferenta fiind ca acestea se afla in raza tribunalului judetean sau a Municipiului Bucuresti.
-Legea nr. 230/2007 privind infiintarea, organizarea si functionarea asociatiilor de proprietari reglementeaza atributiile judecatorului delegat in legatura cu asociatiile de proprietari.
-Legea administratiei publice locale nr. 215/2008 cuprinde si atributiile judecatorilor in ceea ce priveste validarea consilierilor locali si declararea locurilor vacante.
-Legea nr. 373/2004 pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului
-Lega nr. 370/2004 pentru alegerea Presedintelui Romaniei
-Legea nr. 3/200 privind organizarea si desfasurarea referendumului


Activitatea extrajudiciara - o posibilitate, nu o obligatie

In solicitarea sa, CSM prezinta si rezultatul unui studiu de drept comparat privind activitatea extrajudiciara a magistratilor.

Astfel, in Anglia si in Tara Galilor, functia de judecator este incompatibila cu orice functie administrativa. In schimb, in Polonia, Lituania, Cehia, Danemarca sau Germania, legislatia permite implicarea judecatorilor si in alte activitati. Pentru prestarea activitatilor de acest tip, magistratii sunt remunerati corespunzator, nu cu mai mult de 50% din salariul de judecator. De asemenea, CSM considera importanta si modalitatea in care, in Cehia, judecatorii se pot implica in procesul electoral prin simpla manifestare de vointa, nu prin constrangere legislativa.

In opinia CSM,  nici in Romania nu ar trebui sa existe o obligatie legala pentru ca judecatorii sa exercite atributii extrajudecatoresti, ci doar o posibilitate aflata in acord cu regimul incompatibilitatii functiei de judecator cu alte functii publice sau private. Insa, din moment ce prin Legea fundamentala sunt stabilite interdictii concise privind activitatea magistratilor, nu se justifica atributiile care le revin acestora prin legile mentionate.