Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a decis ca instanțele să nu mai folosească sistemul informatic centralizat al Ministerului Justiției (MJ), invocând riscuri pentru independența justiției. CSM susține că sistemul permite accesul și manipularea neautorizată a datelor instanțelor. Ministerul neagă acuzațiile și afirmă că soluția sa asigură securitatea informațiilor. Fostul președinte al Curții Constituționale, Augustin Zegrean, critică implicarea ministerului în actul de justiție și o cataloghează ca fiind neconstituțională. Citește articolul
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a anunțat azi lansarea unui portal care permite depunerea online a cererilor de chemare în judecată, a diverselor înscrisuri și documente necesare în dosar, eliberarea certificatelor de grefă, precum și plata prin card bancar a taxelor judiciare de timbru. Funcționalitatea acestuia este restrânsă, însă, de gradul redus de digitalizare al celorlalte instituții implicate: instanțele și primăriile din România. Citește articolul
Noua lege a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) va intra în vigoare în mai puțin de o lună și păstrează multe dintre prevederile vechii legi, așa cum a fost modificată în 2018. Citește articolul
Actualele Legi privind statutul magistraților, organizarea judiciară și Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) urmează să fie înlocuite pe 16 decembrie cu trei legi adoptate toamna asta de Parlament. Iată câteva dintre noile prevederi: Citește articolul
Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești a fost modificat în mod oficializat, după ce hotărârea luată la final de mai de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a fost publicată miercuri în Monitorul Oficial. Mai exact, împărțirea cauzelor pe intervalele orare va ține cont de orele menționate pe citații sau comunicate părților, afișarea listei cauzelor se va face cu cel puțin 24 de ore înainte de termen, inclusiv online, sau cel mai târziu cu o oră înainte de începerea ședinței pentru celelalte cauze în afară de cele penale. În privința copiei legalizate a hotărârilor, ea va putea fi generată și online și va fi comunicată din oficiu de instanță în cazul în care hotărârea trebuie comunicată altor instituții/autorități. Citește articolul
Dreptul Uniunii Europene (UE) se opune unei norme naționale în virtutea căreia instanțele naționale nu au abilitarea să examineze conformitatea cu dreptul UE a unei legislații naționale constatate ca fiind constituțională printr-o decizie a curții constituționale a statului membru respectiv, a transmis azi Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). Decizia vizează în mod direct România, unde Curtea a fost chemată să se pronunțe cu privire la principiul independenței judecătorilor, consacrat la nivelul Tratatului UE. Citește articolul
Reprezentanți ai magistraților critică modul de aprobare în Parlament, cu cinci ani întârziere, a unei ordonanțe vehement criticate și în 2016, când a fost adoptată, din pricina competențelor de cercetare penală conferite celor din Serviciul Român de Informații (SRI). Ordonanța a stat în Parlament timp de cinci ani fără să fie „atinsă” în vreun fel, iar marți a primit votul final (legea de aprobare) fără vreun amendament, parlamentarii ignorând astfel toate criticile exprimate pe conținutul ordonanței. Ca urmare, aceștia solicită trimiterea legii pentru control constituțional. Citește articolul
Măsuri privind desfășurarea activității administrativ-judiciare în instanțele judecătorești începând cu data de 15 mai 2020 au fost adoptate astăzi de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Citește articolul
Odată cu instituirea stării de urgență, au fost luate mai multe măsuri cu privire la judecarea proceselor, astfel încât doar cauzele de urgență să fie soluționate în instanță. În acest sens, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a emis o listă a cauzelor de urgență, atât penale, cât și nonpenale, ce vor fi judecate în următoarea perioadă. Citește articolul
Ordonanța de urgență nr. 7/2019 (OUG nr. 7/2019) impune, printre altele, numirea directă a procurorilor șefi pe funcțiile de conducere unde numirea este făcută de președintele României, interzicând ocuparea acestor funcții prin delegare. De asemenea, orice astfel de delegare care există, în prezent, trebuie să înceteze în termen de 45 de zile. Problema este că, în 45 de zile, este greu să se numească procurorii șefi. Procedura de numire este una complexă și implică mai multe instituții, precum ministrul justiției, Consiliul Superior al Magistraturii și președintele României. Șansele ca numirea să dureze mai mult de 45 de zile sunt mari. Citește articolul