De ce termenul de 45 de zile, în care trebuie să fie numiți procurorii șefi, este prea scurt

Înainte de a prezenta de ce există un risc de neocupare a funcțiilor, trebuie menționate funcțiile în cauză. În concret, conform OUG nr. 7/2019 și Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, e vorba despre:

• procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, precum și prim-adjunctul și adjunctul acestuia;
• procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție, precum și adjuncții acestuia;
• procurorul șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, precum și adjuncții acestuia și
• procurorii șefi de secții ai parchetelor menționate mai sus.

Însă, de ce există riscul să nu se ocupe funcția, în perioada aceasta? Practic, procedura de numire este una complexă și implică mai multe instituții: în primul rând, ministrul justiției propune candidatul. Ulterior, Consiliul Superior al Magistraturii emite un aviz. Abia după ce s-a emis acest aviz, propunerea este înaintată președintelui României, care numește procurorul șef pe funcțiile menționate anterior. Totuși, președintele României poate să refuze, o dată, propunerea.

Riscul este dat de faptul că perioada în care ar ajunge să fie numiți procurori în funcțiile de conducere care nu mai pot fi ocupate prin delegare poate ușor să depășească 45 de zile (asta în ipoteza în care ar fi început demersul numirilor chiar la momentul intrării în vigoare a OUG nr. 7/2019 - 20 februarie).

În primul rând, e vorba de momentul când propunerea ministrului justiției este depusă la CSM, în vederea avizării. Teoretic, Consiliul Superior al Magistraturii are un termen de 30 de zile în care poate emite avizul, conform Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. Totuși, aceeași lege prevede că depășirea termenului nu afectează valabilitatea avizului.

Astfel, ar putea trece cel puțin 30 de zile până la emiterea avizului, document fără de care propunerea ministrului justiției nu poate fi înaintată președintului României, conform Regulamentului CSM privind transferul și detașarea judecătorilor și procurorilor, delegarea judecătorilor, numirea judecătorilor și procurorilor în alte funcții de conducere, precum și numirea judecătorilor în funcția de procuror și a procurorilor în funcția de judecător din 09.03.2006.

Până acum, avem perioada de 30 de zile de emitere a avizului, plus perioada anterioară în care se alege candidatul propus, de către ministrul justiției. 

În continuare, președintele României numește candidatul, însă poate să refuze, motivat, o dată, numirea. Nu există un termen concret pentru numirea, de către președinte, însă este clar că, dacă refuză, perioada se mai prelungește cu cel puțin câteva zile - având în vedere că trebuie să treacă și o perioadă pentru redactarea motivării refuzului. 

Astfel, doar în baza exemplelor date mai sus, exista șansa reală să se depășească termenul stabilit prin OUG nr. 7/2019, de 45 de zile. Chiar și în ipoteza în care propunerea ar fi fost trimisă CSM, în ziua intrării în vigoare a acestei ordonanțe, pentru fiecare funcție față de care se interzice ocuparea ei, prin delegare, șansele să se respecte termenul nu ar fi fost foarte mari.

În plus, ar mai fi de luat în calcul și posibilitatea prelungirii anumitor termene din cauza existenței altor proceduri paralele (cum a fost cazul Adinei Florea, când CSM a amânat audierea acesteia, pentru funcția de procuror șef DNA, din cauza existenței unor alte proceduri în fața Inspecției Judiciare). 

Astfel, din cauza multiplelor proceduri implicate, posibilității prelungirii termenelor stabilite (în cazul CSM, de exemplu) și posibilității refuzului președintelui de numire (chiar dacă o singură dată), perioada efectivă de numire a procurorilor în funcțiile menționate în cadrul acestui articol poate ușor să depășească 45 de zile.