CJUE: Judecătorul român e obligat să aplice dreptul UE chiar dacă CCR sugerează, printr-o decizie, că n-ar trebui s-o facă. Judecătorii care sesizează Curtea în acest context n-ar trebui sancționați disciplinar

Înainte de toate, ne reamintim de decizia CJUE dată în mai anul trecut prin care Curtea a criticat înființarea în cadrul Ministerului Public a unei secții specializate care are competența exclusivă de a ancheta infracțiunile săvârșite de judecători și de procurori fără ca înființarea unei astfel de secții să fie justificată de imperative obiective și verificabile legate de buna administrare a justiției și fără să fie însoțită de garanții specifice cum că, de exemplu, nu va fi folosită ca instrument politic. În câteva cuvinte: înființarea secției respective în lipsa acestor condiții subliniate de CJUE încalcă dreptul UE. În aceeași decizie, CJUE a spus că o instanţă de judecată „este autorizată să lase neaplicată din oficiu o dispoziţie naţională care intră în domeniul de aplicare al Deciziei 2006/928 (rapoartele MCV - n.red.) şi pe care o consideră, în lumina unei hotărâri a Curţii, ca fiind contrară acestei decizii sau articolului 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE”.

Ca răspuns în urma deciziei CJUE, CCR a venit în iunie 2021 cu o decizie prin care a stabilit că acest lucru postulat de CJUE cu privire la neaplicarea unei dispoziții naționale contrare celor înscrise în rapoartele MCV de către judecătorul român nu este posibil - de ce? Pentru că ceea ce este înscris în aceste rapoarte, care vin adesea să critice sisteme și reglementări existente la nivel național, nu reprezintă altceva decât niște recomandări, nicidecum norme de drept. Or, spune CCR, judecătorul român nu poate să înlăture, pur și simplu, de la aplicare o prevedere din dreptul român doar pentru că într-un raport MCV este criticată acea prevedere.

Revenind la decizia dată azi de CJUE, în concret, Curtea de Apel Craiova a considerat că trebuie să examineze compatibilitatea cu dreptul UE a legislației române prin care a fost înființată, în cadrul Ministerului Public, secția specializată pentru investigarea infracțiunilor din justiție (SIIJ), în contextul unui dosar pe care-l avea în față cu astfel de infracțiuni. Cu toate acestea, în urma deciziei CCR din iunie anul trecut (mai exact, Decizia nr. 390/2021), Curtea de Apel Craiova nu ar avea această posibilitate, respectiv de a examina compatibilitatea cu dreptul UE a legislației din spatele SIIJ.

Citește și: CJUE a stabilit că deciziile sale trebuie aplicate cu prioritate de instanțe, atunci când ce hotărăște CCR este în contradicție cu ele.

În acest context, Curtea de Apel Craiova a decis să sesizeze CJUE pentru a clarifica, în esență, dacă dreptul Uniunii se opune lipsei abilitării unui judecător național de a face acest lucru și aplicării unor sancțiuni disciplinare acestui judecător pentru motivul că acesta decide să efectueze o astfel de examinare. 

Răspunsul, venit azi, este tranșant: CJUE consideră că o asemenea reglementare sau practică națională este contrară dreptului Uniunii.

„Curtea subliniază că respectarea obligației care incumbă instanței naționale de a aplica integral orice dispoziție de drept al Uniunii care are efect direct este necesară printre altele pentru a se asigura respectarea egalității statelor membre în raport cu tratatele, ce exclude posibilitatea ca o măsură unilaterală, indiferent de natura acesteia, să prevaleze împotriva ordinii juridice a Uniunii (...) Curtea arată că instanțele de drept comun române sunt, în principiu, competente să aprecieze compatibilitatea cu aceste norme de drept al Uniunii a unor dispoziții legislative naționale fără a trebui să sesizeze Curtea Constituțională cu o cerere în acest scop (...)

Curtea subliniază că aceste constatări se impun cu atât mai mult într-o situație în care o decizie a curții constituționale a statului membru în cauză refuză să dea curs unei hotărâri pronunțate cu titlu preliminar de Curte, întemeindu-se printre altele pe identitatea constituțională a acestui stat membru și pe considerația potrivit căreia Curtea și-ar fi depășit competența”, a susținut, printre altele Curtea.

Bine de știut: Deputații au votat desființarea secției speciale pentru magistrați. Proiectul se duce acum la votul decisiv al senatorilor.