Avocatul general CJUE: Înființarea secției speciale pentru investigarea infracțiunilor magistraților, contrară dreptului UE

Avocatul general propune Curții (în general, opiniile avocaților generali CJUE sunt preluate în deciziile CJUE) să constate încălcarea dreptului UE în acest sens, amintind că, deși dreptul UE nu impune un model specific în ceea ce privește organizarea sistemelor disciplinare pentru magistrați, cerința de independență impune ca normele ce reglementează acest sistem să prezinte garanțiile suficiente pentru a se evita orice risc de utilizare a unui astfel de regim disciplinar ca sistem de control politic al conținutului deciziilor judiciare.

Notă: Mai multe instanțe de la noi s-au adresat CJUE pentru a afla valoarea juridică și caracterul Mecanismului de Cooperare și de Verificare (MCV) precum și al rapoartelor periodice date în contextul acestuia, precum și dacă recomandările cuprinse în acele rapoarte sunt obligatorii pentru autoritățile române. Comisia UE a instituit, în 2006, acest mecanism prin care trebuie să raportăm periodic progresul realizat în ceea ce privește independența și buna funcționare a sistemului judiciar. Prin aceste rapoarte MCV, mai multe dintre modificările aduse legilor justiției de la noi în ultimii ani au fost criticate. Înființarea SIIJ a fost una dintre acestea. 

Avocatul general CJUE a susținut că înființarea SIIJ e dificil de justificat, iar că reglementarea de la baza acestei secții speciale nu oferă garanții suficiente pentru a înlătura orice risc de influență politică asupra funcționării și a compunerii sale. 

Referindu-se la eroarea judiciară, pentru care statul răspunde în primă fază și urmează să se întoarcă apoi contra magistratului în culpă, avocatul general a spus că se caracterizează prin trei elemente:

• actul procesual a fost efectuat cu încălcarea evidentă a dispozițiilor legale de drept material și procesual sau hotărârea judecătorească definitivă este în mod evident contrară legii sau situației de fapt care rezultă din probele administrate în cauză;
• un astfel de act procesual sau o astfel de hotărâre judecătorească definitivă implică o încălcare gravă a drepturilor, a libertăților și a intereselor legitime ale persoanei;
• produce o vătămare care nu a putut fi remediată printr-o cale de atac ordinară sau extraordinară.

Avocatul general punctează că decizia de stabilire a unui Mecanismul de Cooperare și de Verificare (MCV) e obligatorie din punct de vedere juridic pentru România, dar nu și rapoartele periodice adoptate de Comisia UE în temeiul acestui mecanism - doar că ele trebuie luate în considerare în mod corespunzător de România.

Avocatul arată că instanțele naționale nu se pot baza pe recomandările cuprinse în rapoartele MCV pentru a înlătura aplicarea prevederilor legislației naționale pe care le consideră contrare unor astfel de recomandări. România are dreptul de a-și concepe după cum consideră de cuviință instituțiile și procedurile naționale, însă trebuie să demonstreze modul în care acesteacontribuie la realizarea obiectivelor de referință cuprinse în Decizia MCV.

În fine, critica avocatului Bobek privitoare la numirea interimară a șefului Inspecției Juridicare (printr-o ordonanță de urgență, readucând în funcție o persoană al cărei mandat expirase) a fost în sensul că ar arăta că Guvernul e interesat să numească o anumită persoană în acea funcție. Or, asta contravine ideii de garanții care să înlăture orice îndoială rezonabilă cu privire la neutralitatea și la impenetrabilitatea organelor judiciare față de factorii externi.