Noul sistem informatic al instanțelor, între digitalizare și supraveghere

Hotărârea 1.519/2024 a CSM survine ca urmare a analizei procesului de înrolare a calculatoarelor judecătorilor în noua variantă a sistemului informatic centralizat implementat de MJ. Acesta a demarat implementarea unui sistem informatic centralizat în instanțele judecătorești, într-o tentativă de înlocuire a actualei soluții tehnice, care face ca bazele de date să fie gestionate la nivelul curților de apel din țară. CSM a decis ca instanțele de judecată din țară să nu mai folosească platforma gestionată de minister, invocând existența unei serii de vulnerabilități ale sistemului propus, lipsă de transparență a ministerului și riscul unor potențiale ingerințe în actul de justiție.

CSM a identificat o serie de caracteristici ale sistemului informatic centralizat gândit și implementat la nivelul MJ, care sunt de natură să aducă atingere principiului separației puterilor în stat, permițând Guvernului să aibă acces deplin la bazele de date ale instanțelor, inclusiv la calculatoarele judecătorilor. Mai mult, privilegiile de administrator de sistem ale ministerului îi permite acestuia inclusiv controlul și manipularea informațiilor existente.

Conform CSM, ”un astfel de sistem centralizat în afara autorităţii judecătoreşti creează cadrul care permite monitorizarea activităţilor, accesarea, copierea şi modificarea fișierelor de pe orice computer din rețea fără ca autoritatea judecătorească să dețină infrastructura necesară pentru a interveni direct și eficient în vederea detectării și stopării unor astfel de activităţi” și poate genera o serie de consecințe grave:

• Centralizarea informațiilor și accesul neautorizat: ”o astfel de centralizare permite, din punct de vedere tehnic, controlul, manipularea sau accesarea fără autorizație a informațiilor care circulă pe echipamentele înrolate în domeniul justiției”.
• Monitorizarea activității judecătorilor: ”un astfel de sistem centralizat, aflat în afara autorității judecătorești, ci doar cu consimțământul acesteia, poate fi identificat în mod direct la nivelul instanței care permite monitorizarea activității judecătorilor, copierea și modificarea fișierelor de orice computer din rețea și fără ca autorizarea, accesarea și stocarea să își lase urmele”.
• Lipsa de transparență și control asupra accesului la date: ”trebuie subliniat că echipamentele vizate de procesul de înrolare sunt utilizate pentru redactarea hotărârilor ce, în materia penală, regulă este că pronunțarea poate avea loc în camera de consiliu, în timp ce pronunțarea acestora poate coincide cu momentul motivației, împreună cu motivarea, la instanța unde își desfășoară activitatea judecătorul”.

Implicațiile identificate de CSM asupra independenței justiției în contextul implementării unui astfel de sistem sunt legate de apariția riscului influențelor externe, în condițiile în care un mecanism de finanţare ar putea fi invocat ca pretext pentru acţiuni care să nesocotească independenţa justiţiei și de afectarea garanțiilor procesuale, pentru că există posibilitatea tehnică a unui acces neautorizat din afara autorității judecătorești, dar nu există sisteme informatice utilizate exclusiv de magistrați.

Prin urmare, Secția pentru Judecători a CSM a decis ca instanțele să revină la situația anterioară înrolării calculatoarelor lor în sistem, hotărând totodată și reconfigurarea serverelor ECRIS sub autoritatea judecătorească. În plus a fost stabilită monitorizarea zilnică a oricărui acces neautorizat, ”până la înlăturarea oricărei dependențe de domeniul justiției”.

Punctul de vedere al ministerului, exprimat într-un comunicat de presă, este acela că ”soluția implementată nu este una centralizată integral, ci de gestiune partajată, Ministerul Justiției gestionând strict componente de infrastructură (de ex., pentru activități specifice de mentenanță) fără a avea și drept de acces la aplicațiile și serviciile specifice sistemului judiciar.

Accesul în aceste sisteme informatice este supus principiilor jurnalizării și trasabilității, aceasta însemnând ca orice accesare neautorizată este evidențiată, înregistrată și, după caz, alertată.

În ceea ce privește procesul de înrolare în domeniul just.ro, aceasta a demarat încă din anul 2015 fără a fi semnalate până în prezent breșe de securitate cu privire informații sau proceduri judiciare, generate din culpa administratorului infrastructurii IT și de comunicații de date, cu mențiunea că furnizorul serviciilor de internet este în continuare Serviciul de Telecomunicații Speciale”.

Cu toate acestea, în ședința CSM în cadrul căreia a fost luată hotărârea de sistare a sistemelor informatice în discuție a fost invocată ca argument o situație în care sistemele informatice a două instanțe ar fi fost accesate prin folosirea datelor de logare a unui fost angajat al ministerului, decedat în urmă cu trei ani.

Referitor la această dispută, avocatul Augustin Zegrean, fost președinte al Curții Constituționale, a declarat pentru avocatnet.ro că ”ministerul ar trebui să își vadă de treabă și să administreze. Avem prea multe dosare și prea puțini judecători. În plus, Constituția precizează foarte clar: «Justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege». Ministerul nu este enumerat aici, ceea ce înseamnă că are altă treabă decât participarea la înfăptuirea actului de justiție.

Dacă tot i-a apucat pasiunea pentru informatică, uite, ar putea extinde sistemul implementat pe vremea când eram la Curtea Constituțională, care permite justițiabililor să-și consulte dosarul, în baza unui user și a unei parole. La Curtea de Apel Galați pot pleda online, de exemplu. Dar aceste facilități nu sunt extinse la nivelul întregului sistem, iar ministerul ar trebui să finanțeze astfel de sisteme informatice, nu pe cele care le conferă accesul la diverse baze de date. Că și SIPA (Serviciul Independent pentru Protecție și Anticorupție - n.red.) a avut o bază de date, care se tot «scurgea» la un moment dat”.