avocatnet.ro 
În 2016, ca urmare a unor vicii de constituționalitate găsite în legea de procedură penală, Guvernul de la acea vreme a adoptat o ordonanță ce a modificat Codul de procedură penală în materia mandatelor de supraveghere tehnică (printre alte modificări). În 9 mai 2016, proiectul legii de aprobare a trecut tacit de Senat, ajungând astfel la Camera Deputaților. Din mai 2016 și până anul acesta în septembrie, proiectul a stat „la sertar” la Camera Deputaților, primind raportul de adoptare abia în septembrie 2021. În ultimele două luni, proiectul a fost pus de peste cinci ori pe ordinea de zi a ședințelor Camerei Deputaților, iar abia pe 16 noiembrie a fost adoptat la votul decisiv. Nicio modificare n-a fost adusă la OUG 6/2016, deputații adoptând proiectul fără vreun amendament.
„În data de 16.11.2021, Camera Deputaţilor a adoptat intempestiv, după 5 ani de lăsare în nelucrare, legea de aprobare a controversatei OUG nr. 6/2016, prin care Guvernul a acordat Serviciului Român de Informaţii statutul de 'organ special de cercetare penală', atribuind, astfel, unui serviciu de informaţii secret, un rol activ în procesul penal, fapt de natură să afecteze drepturile fundamentale ale cetăţenilor, inclusiv dreptul la un proces echitabil. Adoptarea OUG nr. 6/2016 a fost criticată dur, la data respectivă, de asociaţiile de magistraţi, care au invocat vicii grave de neconstituţionalitate şi au cerut Parlamentului respingerea acesteia”, potrivit comunicatului transmis de Uniunea Naţională a Judecătorilor din Romania, Asociaţia Magistraţilor din România, Asociaţia Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului şi Asociaţia Procurorilor din Romania.
Concret, asociațiile cer trimiterea proiectului legii de aprobare la Curtea Constituțională pentru că, susțin acestea, Parlamentul nu a corectat niciunul dintre viciile de constituționalitate semnalate acum cinci ani. În fapt, asociațiile reamintesc că, acum cinci ani, ordonanța a fost adoptată fără avizul Consiliului Superior al Magistraturii.
Vedem, totodată, un mesaj transmis și din partea membrilor aleși ai Consiliului Superior al Magistraturii, reprezentanți ai societății civile, pe marginea proiectului adoptat acum trei zile la deputați:
„Controversata ordonanță a interceptărilor, adoptată în anul 2016 de Guvern la inițiativa ministrului Justiției de atunci, a pus în peisaj într-un mod total neconform cu Deciziile CCR nr. 734/2017, nr. 302/2017, nr. 22/2018 și nr. 26/2019, raportat la prevederile ARTICOLULUI 1, alin. (5) din Constituție, posibilitatea ca organele Serviciului Român de Informații (S.R.I.), să poată fi desemnate organe de cercetare penală speciale. Totodată, S.R.I. primea dreptul de a efectua interceptări în cauzele care vizau securitatea națională și cauzele infracțiunilor de terorism.
În acest context, justițiabilii români care se află în cursul unei urmăriri penale, pot avea în procedura de drept comun probe obținute de S.R.I., în baza unei simple și nefondate supoziții de încadrare în spețe ce țin de siguranță națională, nemaiexistând posibilitatea nici măcar a unor proteste în care să se invoce ilegalitatea cuprinsă în ordonanță, atât timp cât noul cadru a căpătat rang de lege.
Noi, membrii aleși ai Consiliului Superior al Magistraturii, reprezentanți ai societății civile, suntem total contrariați de adoptarea proiectului de lege care încalcă valori supreme de natură constituțională și aduce atingere democrației și statului de drept, afectând drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor.
De ce să permitem, din nou, reînvierea unor timpuri pe care le credeam apuse pentru totdeauna (echipe mixte formate din procurori și ofițeri ai serviciilor de informații, tele-justiție, festival de cătușe etc) precum și reîntoarcerea abuzurilor fără margini în efectuarea cercetărilor penale, reglementate prin protocoalele Art. IV, art. 1 și art. 2 din O.U.G. nr. 6/2016, adică modalități infralegale de administrare a probelor în procesul penal?”.
castelana
Comentarii articol (1)