avocatnet.ro 
Au trecut astăzi de votul decisiv în Senat, din nou, în urma observațiilor făcute de Curtea Constituțională, cele trei proiecte legislative de modificare a legilor justiției. Vorbim, mai exact, de următoarele: Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor și Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 317/2004 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii.
Acum, proiectele urmează să ajungă pe masa șefului statului, însă pot fi depuse observații din nou la Curtea Constituțională. Nu putem estima exact cât va mai dura dansul acesta cu proiectele legislative, dar putem să vă spunem sigur că intrarea lor în vigoare depinde de aprobarea prin decret de către șeful statului și de publicarea lor în Monitorul Oficial.
Am selectat, mai jos, cele mai importante modificări ce se regăsesc în cea mai nouă formă finală a acestor trei documente, față de ce s-a propus inițial ori este prevăzut acum în legi.
Președintele țării nu va mai putea refuza nici măcar o dată numirea judecătorilor și procurorilor din România, au decis parlamentarii, iar conducerea Înaltei Curți de Casație și Justiție nu va mai fi numită de către șeful statului (ne referim la președinte, vicepreședinte, dar și la președinții secțiilor). Desigur, șeful statului nu va mai avea competențe nici la revocarea acestora.
Anual, magistrații vor depune câte o declarație prin care vor declara că nu sunt afiliați în vreun fel niciunui serviciu de informații. Deși obligația există și acum, ea se referă la "serviciile de informații", într-o formulare pe care parlamentarii nu au considerat-o suficient de cuprinzătoare. Noutatea e că declarațiile respective vor fi verificate de Consiliul Suprem de Apărare a Țării, din oficiu sau la sesizarea ministerială ori provenită din partea CSM. Răspunsul eronat va fi pedepsit conform legii, au mai votat parlamentarii.
Apoi, judecătorii și procurorii vor fi obligați să se abțină de la orice activitate legată de actul de justiție dacă există la mijloc un conflict de interese, în contextul în care acum se poate trece peste existența unui astfel de conflict, dacă superiorii ierarhici apreciază că nu va fi afectată imparțialitatea magistratului.
În continuare, contestațiile împotriva hotărârilor pronunțate în cursul judecății în materie penală în primă instanță de judecătorii și tribunale se vor soluționa în complet format din doi judecători, iar nu de un singur judecător, cum e acum.
Atenție! Propunerile legislative de modificare a celor trei legi NU se aplică încă. Acestea trebuie să fie aprobate și de șeful statului, urmând să intre în vigoare după publicarea în Monitorul Oficial.
dodonica