Precizari ale Ministerului Justiei cu privire la stadiul reformei in justitie

Cu privire la susþinerile din presã ale unor reprezentanþi ai organizaþiilor non-guvernamentale cu privire la stadiul reformei în justiþie, Ministerul Justiþiei face urmãtoarele precizãri:

Aprecierile fãcute în numele societãþii civile în cursul dezbaterilor “Reforma în justiþie – un progres pentru autoritãþi” apar cu totul nefondate ºi nerealiste, având în vedere faptul cã nu fac decât sã nege concluziile Raportului de þarã privind România elaborat de Comisia Europeanã – un organism care nu poate fi suspectat sub nici o formã de subiectivism.

Prin intermediul acestui raport, Comisia Europeanã a salutat în mod deosebit progresele legislative înregistrate în reformarea sistemului judiciar românesc, precum ºi mãsurile luate pânã în prezent în implementarea noilor legi de organizare a justiþiei.

Nu trebuie uitat cã, în comparaþie cu ceea ce a însemnat „reformã” în perioada 1997-2000, acum putem vorbi cu adevãrat despre reaºezarea puterii judecãtoreºti în sistemul puterilor în stat, lucru realizat prin adoptarea celor trei legi.

În cursul precedentei guvernãri s-au adus prejudicii notabile funcþionãrii mecanismului judiciar prin adoptarea unor acte normative de naturã a conduce la sporirea atribuþiilor ministrului justiþiei ºi la întãrirea rolului Ministerului Justiþiei în raport cu organismul de reprezentare al magistraþilor, respectiv Consiliul Superior al Magistraturii. În acelaºi interval, s-a optat în mod nejustificat ºi pãgubos pentru eliminarea principiului colegialitãþii completelor de judecatã. De asemenea, nu s-au remarcat preocupãri în ceea ce priveºte reorganizarea administrativã a instanþelor,  dotarea acestora cu echipamente IT, accelerarea procedurilor judiciare.

În prezent, prin adoptarea pachetului legislativ privind reforma justiþiei, cuprinzând Legea nr. 303/2004 privind statutul magistratului, Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciarã ºi Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, toate atribuþiile ministrului justiþiei care permiteau imixtiunea factorului politic în actul de justiþie au fost eliminate, iar acele competenþe specifice carierei ºi rãspunderii disciplinare a magistraþilor au fost trecute în competenþa Consiliului Superior al Magistraturii, organ colegial independent, format din magistraþi aleºi prin vot secret de adunãrile generale ale judecãtorilor ºi procurorilor. Astfel, s-a realizat o îmbunãtãþire semnificativa a independenþei si eficienþei sistemului judiciar.

Adevãrata reformã în justiþie a fost elaboratã în perioada 2001-2004,  atunci când “Sistemul judecãtoresc a trecut printr-o serie de transformãri structurale: stabilirea puterii judecãtoreºti drept o putere egalã cu celelalte, transformarea CSJ in ICCJ si numirea pe viatã a judecãtorilor la ICCJ (...) ceea ce reprezintã o dezvoltare pozitivã din punctul de vedere al creãrii unei justiþii independente ”, fapt subliniat în Raportul de þarã pe 2004.

Actuala preocupare a Ministerului Justiþiei o reprezintã implementarea acestui cadru legislativ prin asigurarea fondurilor necesare CSM în vederea desfãºurãrii atribuþiilor cu care a fost investit, prin înfiinþarea instanþelor specializate, prin crearea unei reþele informatice care sã permitã o degrevare a activitãþii magistraþilor ºi a personalului auxiliar.

Ministerul Justiþiei nu doreºte sã nege cu vehemenþã anumite probleme care intervin în munca depusã în mod curent de magistraþi, însã nu se poate susþine cã nu au existat ºi nu existã demersuri pentru rezolvarea acestora.

Atitudinea Ministerului Justiþiei nu a fost una de pasivitate, aºa cum se încearcã a se induce prin unele declaraþii fãcute publice în ultima perioadã. Dimpotrivã, atât pe plan legislativ, cât ºi practic, s-au luat mai multe mãsuri pentru evitarea congestionãrii activitãþii judecãtorilor.

De asemenea, Ministerul Justiþiei, împreunã cu Institutul Naþional al Magistraturii au scos la concurs în luna august 2004 un numãr de 180 de locuri pentru auditori de justiþie, dublând practic în acest mod locurile scoase la concurs în anii precedenþi.

Ministerul Justiþiei a suplimentat, în mod proporþional, numãrul de grefieri ºi personal auxiliar care îºi desfãºoarã activitatea în cadrul instanþelor de judecatã. De asemenea, la fiecare Curte de Apel vor fi angajaþi psihologi care sã evalueze ºi consilieze magistraþii din cadrul instanþelor arondate, având în vedere existenþa multiplilor factori de stres în aceastã profesie.   

O altã mãsurã pe avutã în vedere de cãtre Ministerul Justiþiei a fost aceea a angajãrii de funcþionari publici care sã exercite atribuþii relaþionate aplicãrii Legii 544/2001 a accesului la informaþii publice. În acest context, magistraþii au fost degrevaþi de multe dintre problemele administrative uzuale pe care le presupune funcþionarea birourilor de informare publicã.

În acelaºi scop al degrevãrii judecãtorilor de diverse atribuþii administrative, s-a prevãzut în noua lege de organizare judiciarã înfiinþarea funcþiei de manager de instanþã, începând cu 1 ianuarie 2005.

Cu privire la informatizarea instanþelor, datele statistice aratã cã la sfârºitul anului 2000, la instanþe existau doar 902 computere; în prezent existã 3200 de astfel de computere; numãrul lor este de aproape patru ori mai mare ca în 2000, iar dotãrile vor continua sã creascã. Avantajele informatizãrii vor duce la sporirea pregãtirii magistraþilor, prin accesul la programul legislativ; reducerea întârzierilor provocate de redactarea hotãrârilor, a încheierilor de ºedinþã, a citaþiilor ºi a tuturor actelor procedurale; comunicarea eficientã ºi rapidã între instituþiile implicate în actul de justiþie; înregistrarea ºedinþelor penale de judecatã ºi consemnarea exactã a evenimentelor petrecute în sala de judecatã, distribuirea aleatorie a dosarelor.

De asemenea, Ministerul Justiþiei a efectuat un studiu referitor la  reorganizarea instanþelor de fond – judecãtoriile, în urma cãruia au fost formulate propuneri de transformare a 48 de judecãtorii mici în sedii secundare ale altor judecãtorii cu un volum mai mare de activitate. Sediile secundare vor avea activitate redusã (o ºedinþã la douã sãptãmâni), personal redus (1-2 judecãtori), cheltuieli logistice reduse. Se vor desfiinþa 7 judecãtorii, iar un numãr de 10 judecãtorii care nu au fost încã puse în funcþiune vor fi redirecþionate cãtre proiectul mult mai eficient de înfiinþare a tribunalelor specializate. Personalul, dotãrile ºi sediile care au servit la funcþionarea acestor instanþe supuse reorganizãrii vor fi orientate cãtre instanþele deja existente ºi cãtre tribunalele specializate care se vor înfiinþa în 2005. Strategia de reorganizare urmeazã a fi pusã în aplicare începând cu 2005 ºi are ca obiectiv o realocare a ariilor de competenþã teritorialã a instanþelor, astfel încât sã se poatã ajunge la o proporþie echilibratã de dosare în sarcina unui judecãtor.

Avem convingerea cã, dincolo de greutãþile existente la nivelul instanþelor de judecatã, efortul pe care trebuie sã ni-l asumãm – minister ºi magistraþi, deopotrivã – se va reflecta proporþional prin creºterea calitãþii actului de justriþie, dacã fiecare îºi va aduce aportul în mod real, efectiv ºi responsabil.