Legea privitoare la Consiliul Superior al Magistraturii

La data de 28 iunie 2004, Senatul României a adoptat Legea privitoare la Consiliul Superior al Magistraturii. Astfel, întreg pachetul referitor la reforma sistemului judiciar urmeazã a fi promulgat de Preºedintele României în termenul prevãzut de Constituþie.

Menþionãm cã, în cursul anului 2003, Ministerul Justiþiei a iniþiat o reformã structuralã, de substanþã a sistemului judiciar, cu sprijinul unor experþi comunitari de prestigiu ºi cu consultarea segmentelor interesate, anume profesioniºti ai dreptului dar, în egalã mãsurã, ºi reprezentanþi ai societãþii civile.

Obiectivul principal al reformei în justiþie îl reprezintã consolidarea independenþei ºi statutului magistratului, precum ºi asigurarea realizãrii eficiente a actului de justiþie, de naturã a rãspunde nevoilor cetãþenilor ºi a asigura compatibilitatea sistemului judiciar românesc cu cele ale statelor membre ale Uniunii Europene.

Demararea reformei sistemului judiciar românesc a presupus modificarea întregului cadru legislativ cu incidenþã asupra sistemului judiciar, astfel încât sã se asigure respectarea standardelor europene în ceea ce priveºte independenþa justiþiei, siguranþa juridicã ºi calitatea actului de justiþie.

„Credibilitate”, „Imparþialitate” ºi „Transparenþa” sunt cuvintele-cheie în baza cãrora Ministerul Justiþiei acþioneazã pentru consolidarea independenþei ºi statutului Justiþiei, de naturã a rãspunde nevoilor cetãþenilor ºi a asigura compatibilitatea sistemului judiciar românesc cu cele ale statelor membre ale Uniunii Europene.

În realizarea Strategiei de reformã, a fost avutã în vedere necesitatea accentuãrii integrãrii Justiþiei ca serviciu public în societate, în slujba cetãþeanului, prin colaborarea activã atât cu administraþia publicã, dar ºi cu diferitele segmente ale societãþii civile.

Reforma unui sistem fundamental al societãþii, cum este cel judiciar, implicã nu numai restructurarea instituþionalã propriu-zisã, ci ºi reformarea mentalitãþilor care stau la baza funcþionãrii sistemului actual, precum ºi costuri pe care societatea trebuie sã ºi le asume.

Astfel, magistraþii, juriºtii români în general, trebuie sã se familiarizeze cu o serie de concepte noi pentru sistemul nostru de drept ºi pentru organizarea ºi administrarea justiþiei. Dintre acestea menþionãm câteva:

- noul rol atribuit Consiliului Superior al Magistraturii de Constituþia revizuitã (art.133) de garant al independenþei justiþiei
- instituþia managerului de instanþã
- crearea unui sistem de repartizare aleatorie a dosarelor (de la data de 1 septembrie a.c. acest algoritm de distribuire a cauzelor, se va aplica la nivelul întregului sistem judiciar sporind, astfel, obiectivitatea actului de justiþie).

În scopul implementãrii obiectivelor strategice ºi, totodatã, pentru a accelera procesul de reformã, a fost elaborat un program de prioritãþi pe termen scurt. Acest program (“to do list”) are în vedere realizarea de mãsuri imediate, concrete, care trebuie îndeplinite pânã la sfârºitul lunii iunie 2004, fãrã nici o derogare de la obiectivele fundamentale prevãzute în Strategia de Reformã a Sistemului Judiciar ºi în Planul sãu de implementare. Întrucât TO DO LIST nu se referã numai la reforma sistemului judiciar, acest document este monitorizat la nivelul Guvernului. Printre angajamentele incluse în To Do List figureazã ºi pachetul legislativ, a cãrui prezentare succintã o prezentãm în continuare:

Noua lege privind organizarea judiciarã prevede, printre altele: înfiinþarea de tribunale specializate în urmãtoarele materii: minori ºi familie, comercial, muncã ºi asigurãri sociale ºi în domeniul dreptului administrativ-fiscal (art.34). De asemenea, noua lege prevede reintroducerea principiului colegialitãþii (articolul 56, alin. 1) pentru cauzele judecate în primã instanþã, ceea ce înseamnã cã acestea vor fi soluþionate de un complet format din doi judecãtori, în loc de unul singur ºi înfiinþarea funcþiei de manager al instanþei care va prelua atribuþiile financiare ºi administrative de la preºedinþii de instanþe, fãrã a avea vreo competenþã în distribuirea cazurilor (art.112 alin.1).

Legea privind statutul magistraþilor prevede consolidarea statutului magistraþilor ºi crearea unui corp profesionist al magistraþilor. De asemenea, noua lege asigurã consolidarea rolului Consiliului Superior al Magistraturii în ceea ce priveºte cariera magistraþilor, prin eliminarea atribuþiilor Ministrului Justiþiei în numirea ºi promovarea judecãtorilor ºi procurorilor (art.47, 48, 51 ºi 52). Aceste atribuþii, precum ºi multe alte atribuþii referitoare la carierea magistraþilor, au fost transferate Consiliului Superior al Magistraturii (Anexa II.9). Noua lege conþine, de asemenea, dispoziþii importante referitoare la deontologia profesionalã a magistraþilor (art.5, 33 ºi 97).
Legea privind Consiliul Superior al Magistraturii vizeazã consolidarea independenþei sistemului judiciar ºi a statutului magistraþilor. Potrivit principiilor constituþionale, legea privind Consiliul Superior al Magistraturii:
- stabileºte rolul Consiliului Superior al Magistraturii ca unic for, competent în ceea ce priveºte evoluþia carierei magistraþilor ( art.1 ºi 3);
- asigurã independenþa Consiliului, care trebuie sã se supunã numai legii (art.1 alin.2);
- extinde autonomia Consiliului Superior al Magistraturii prin asigurarea propriului aparat administrativ ºi a bugetului propriu (art.56-61);
- asigurã reprezentarea în Consiliu a magistraþilor de la toate nivelele organizãrii judiciare, dar ºi reprezentarea societãþii civile (art.4);
- asigurã eficienþa activitãþii Consiliului prin reglementarea modalitãþii de organizare ºi funcþionare a Plenului Consiliului ºi a Secþiilor sale (art.23-30), precum ºi a statutului membrilor Consiliului.

În ceea ce priveºte costurile reformei, fãrã îndoialã cã rezultatele nu ar fi fost remarcabile fãrã sprijinul financiar al Uniunii Europene – prin programele Phare -, sau al Bãncii Mondiale, la care se adaugã o serie de proiecte bilaterale de asistenþã tehnicã (cu Germania ºi Olanda, spre exemplu).

Cea mai mare parte a fondurilor au fost destinate informatizãrii sistemului judiciar (instanþe, parchete, oficii de carte funciarã) ºi consolidãrii unor instituþii ºi sectoare cheie, precum Institutul Naþional al Magistraturii, Parchetul Naþional Anticorupþie ºi sistemul penitenciar.

În urmãtorii ani se va continua realizarea sistemului informatic integrat la nivelul sistemului judiciar.