Ce sa te faci cand esti mare

Autor: Ana Raduta

Chiar daca din ce in ce mai multi tineri ajung ca, dupa trei sau patru ani de facultate, sa lucreze intr-un domeniu total diferit de cel pentru care s-au pregatit in scoala, optiunile lor atunci cand se inscriu la facultate sunt un bun indicator pentru crearea unei imagini despre cum va arata piata fortei de munca dupa ce vor absolvi. Faptul ca in ultimii 20 de ani, alegerile de cariera ale tinerilor s-au modificat este, fara indoiala, firesc.

Faptul ca aceste modificari sunt insa radicale reprezinta o confirmare a transformarii profunde a mediului de afaceri si a oportunitatilor care se arata pentru tineri. Ministerul Educatiei sustine ca isi asuma un rol important in conturarea unor tendinte in acest sens, mai exact in incurajarea orientarii tinerilor spre anumite domenii. “Numarul de locuri pe care il alocam fiecarei facultati este influentat de semnalele de la angajatori”, spune Daniel Tomoni, directorul directiei de relatii publice din cadrul Ministerului Educatiei si Cercetarii.

La randul lor, facultatile, in functie de profil si de studiile pe care le fac in piata, distribuie cel mai mare numar de locuri facultatilor care pregatesc specialistii cel mai cautati de catre angajatori. O adecvare a ofertei la cerere a generat, astfel, aparitia unor specializari care acum 20 de ani nu existau si care atunci pentru tinerii din Romania nu ar fi spus mai nimic. Astazi, insa, la facultati precum Administrarea Afacerilor, Studii Europene sau Finante-Banci se inscriu anual mii de candidati pe cateva sute de locuri, iar concurenta este acerba.

Spre exemplu, anul acesta, pe primul loc in preferintele candidatilor s-a plasat specializarea Administrarea Afacerilor, din cadrul Facultatii de Administratie si Afaceri de la Universitatea Bucuresti, unde 3.264 de candidati au concurat pe 73 de locuri, rezultand un raport de 44,7 candidati pe un loc. Tot mare a fost concurenta si la cateva specializari din cadrul facultatilor de Geografie si de Litere, precum si la facultatile de Studii Europene, Comunicare si Relatii Publice, Marketing sau Finante, Asigurari, Banci si Burse de Valori.

La polul opus se afla facultatile care, cel putin la nivel teoretic, ar putea oferi o parte dintre specialistii de care angajatorii au acum nevoie: Politehnica si Medicina. Astfel, in timp ce la Medicina Generala, Medicina Dentara si Farmacie concurenta medie a fost de 1,3 candidati pe loc, la Politehnica au existat cateva specializari unde nici macar nu s-au ocupat locurile alocate de la buget. Exceptie au facut Facultatea de Inginerie Aerospatiala si cele de Inginerie Mecanica si Mecatronica, Electronica, Telecomunicatii si Tehnologia Informatiei, Energetica sau Automatica si Calculatoare, unde media a fost de doi concurenti pe loc.

Specialistii in resurse umane spun ca aceasta transformare s-a petrecut in patru etape decisive, care au marcat deciziile in materie de educatie si specializare profesionala pentru tinerii romani. Prima etapa a inceput imediat dupa Revolutie, cand s-a intrat brusc intr-o perioada de incertitudine in care alegerea nu putea fi bazata pe o predictie a evolutiei economiei. Alegerea carierei si, implicit, a specializarii din timpul studiilor nu a fost dictata sub nicio forma de piata, lucru care a creat ulterior dezechilibre pe piata muncii.

Numarul de locuri de munca din domeniul tehnic era in scadere, alternativa pentru candidatii tehnici fiind slujbele din afara ariei lor de specializare. Al doilea val a fost cel in care toti absolventii de liceu doreau sa urmeze studii economice si juridice, popularitatea acestor doua domenii crescand in detrimentul ingineriei. Cel de-al treilea val este determinat de explozia industriei de IT si readuce ingineria in vizorul candidatilor, insa doar pentru zona de tehnologie a informatiilor sau automatica si calculatoare.

Venirea in Romania a catorva nume grele din industria IT globala, precum si dezvoltarea multor firme locale, incurajate de abundenta de talente in zona programarii si a administrarii de sistem, de salariile relativ mici comparativ cu pietele vestice si de facilitatile acordate de sistemul fiscal au fost un semnal pentru multi tineri ca dezvoltarea de software si cunostintele de hardware ofera perspective promitatoare pentru cariera.

A patra etapa, care a inceput sa-si arate primele semne in urma cu aproximativ un an de zile, este caracterizata de o cerere sporita de specialisti tehnici. Dezvoltarea industriei auto, explozia industriei de constructii, reactivarea multor fabrici si combinate, precum si o multitudine de investitii greenfield au dat semnalul dinamizarii sectorului de productie, pe care numarul mare de economisti si cei cativa specialisti IT care erau pe piata fortei de munca nu aveau cum sa-l sustina.
#PAGEBREAK#
Desi poate parea ciudat ca tinerii refuza sa se indrepte catre facultatile care le-ar asigura un loc de munca, fie si doar pentru faptul ca domeniile respective sunt in permanenta cautare de specialisti, se pare ca fenomenul are, totusi, o explicatie plauzibila: facultatile generaliste ofera in primul rand posibilitatea de a lucra in aproape orice domeniu pentru care nu este necesara o specializare aprofundata. “Se pot orienta spre posturi de entry-level in domeniul bancar, cel care asigura, in acest moment, cele mai mari salarii, call-center-uri, marketing, vanzari sau administratie”, enunta Iuliana Badea, sales manager la Lugera & Makler.

Asa se explica faptul ca unii studenti sau absolventi de Litere, spre exemplu, accepta pozitii de entry-level in domeniul bancar, dezvoltandu-si ulterior o cariera in acest domeniu. Concret, absolventii cu specializare in relatii publice, comunicare sau marketing isi gasesc cu usurinta un loc de munca in agentiile de PR, advertising sau in orice departament de creatie, media planning, client service sau comunicare din marile companii.

Alte zone catre care se orienteaza sunt departamentele de protocol, organizare de evenimente, market research, branding, promovare etc. Absolventii facultatilor de Relatii Internationale si Studii Europene se angajeaza frecvent in ambasade, consulate, ministere, organisme europene sau organisme care administreaza fonduri europene, dar cei mai multi primesc oferte de la companii de consultanta sau outsourcing. Consultanta, outsourcingul, departamentele administrative, financiar-contabil si logistic ale oricarei companii sunt locurile unde se pot angaja cel mai usor absolventii celei mai cautate facultati de anul acesta, Administrarea Afacerilor.

Aceste schimbari au inceput sa devina perceptibile in preajma anilor 2001-2003, cand au au fost lansate proiecte importante de investitii, iar dezvoltarea mediului de afaceri romanesc a prins viteza. Ca atare, tinerii au dedus ca ariile cu cel mai mare potential de castig si dezvoltare profesionala sunt cele care tin de conducerea afacerilor sau gestionarea unor departamente specifi ce dintr-o companie, unde salariile sunt, in cele mai multe cazuri, peste medie, iar ascensiunea se face rapid.

Asa se face ca piata s-a dezechilibrat treptat, iar specialisti precum inginerii in domeniul energetic, inginerii mecanici, din domeniul de productie sunt din ce in ce mai greu de gasit, in conditiile in care la inceputul anilor ’90 absolventii de Politehnica erau majoritari. Sunt aceste schimbari de natura sa ingrijoreze? “Sunt foarte ingrijoratoare”, cred expertii de pe piata de recrutare de personal, cu atat mai mult cu cat vorbim despre domenii care vor avea mare nevoie de specialisti in perioada urmatoare.

“In plus, Politehnica este si o facultate grea, cu un program incarcat de cursuri si laboratoare, pe cand la ASE tanarul poate sa se angajeze si sa castige bani de buzunar in timpul facultatii - plus experienta, care va conta la CV in momentul angajarii”, adauga Iuliana Badea. La fel de cautati - si de greu de gasit - sunt si specialistii in constructii si logistica, in special in domeniul achizitiilor, al transporturilor interne si internationale si al depozitarii.

“Cred ca domeniile noi sunt, in general, foarte atractive pentru tineri”, considera Dragos Gheban, business development manager la Catalyst Recruitment Solutions. La aceasta se adauga faptul ca respectivele domenii sunt foarte vizibile in presa, sunt puternic dezbatute si capteaza foarte usor atentia tinerilor. “Sunt emisiuni TV unde se discuta despre advertising, se analizeaza spoturi de catre specialisti cu o reputatie buna pe piata si care vand foarte bine meseria de om de advertising. La acest lucru se adauga perceptia eronata asupra responsabilitatilor implicate de posturile din aceste domenii, posturi percepute de candidati intr-un mod idilic”, completeaza Gheban. Alte specializari nu se bucura de o expunere atat de puternica si, prin urmare, nu sunt la fel de populare printre tineri.