Problema importurilor paralele de produse farmaceutice in UE, in sfarsit, clarificata?

Situatie de fapt

Timp de multi ani filiala greaca a GlaxoSmithKline (GSK AVE) a distribuit medicamente prin intermediul a diversi distribuitori en gros. Medicamentele au fost vandute insa de acesti distribuitori nu doar in Grecia, ci (dupa o reambalare corespunzatoare) si in tari in care se practica preturi mari la medicamente (Marea Britanie, Germania).

Pentru a impiedica acest lucru, GSK AVE a intrerupt in iunie 2000 pentru scurt timp aprovizionarea acestor distribuitori en gros, invocand pretinse probleme de capacitate, si le-a livrat catre spitalele elene si alti cumparatori prin intermediul unui singur prestator de servicii.

Dupa initierea unei serii de proceduri de drept concurential, aprovizionarea distribuitorilor en gros s-a reluat in final abia in februarie 2001, insa potrivit unor anumite cote in functie de necesitatile interne (elene) ale distribuitorilor en gros si cu acordarea unei cantitati suplimentare de siguranta 18%, ulterior 25%.

In ceea ce priveste medicamentele respective, eliberate numai pe baza de reteta (de ex. Lamictal), GSK AVE avea o pozitie dominanta.

Analiza juridica

De peste 30 de ani, Curtea Europeana de Justitie s-a tot confruntat cu cazuri de refuz brusc al unui furnizor aflat pe pozitie dominanta de a mai aproviziona clienti anteriori. In principiu, potrivit jurisprudentei anterioare, si un participant pe piata cu pozitie dominanta are dreptul de a lua masuri adecvate pentru a-si proteja interesele comerciale proprii. Incetarea livrarii in cazul unor comenzi de volume obisnuite nu este insa permisa.

Atat decizia cat si GSK AVE se ocupa in detaliu de particularitatile pietei produselor farmaceutice de medicamente eliberate pe baza de reteta, cum ar fi protectia brevetelor, faptul ca in ceea ce priveste preturile nu exista concurenta, acestea fiind stabilite de fapt la nivel statal sau prin negocieri cu societatile de asigurari de sanatate, si faptul ca, spre deosebire de cazul importurilor paralele de autoturisme sau ceasuri, consumatorul (in calitate de persoana principala protejata de dreptul concurential) nu are de regula nici un avantaj legat de costuri in urma importurilor paralele, preturile fiind fixate. S-a luat in considerare de asemenea obligatia distribuitorilor en gros potrivit legislatiei nationale de a aproviziona o intreaga zona determinata intr-o masura suficienta.

In principiu, si comertului paralel cu produse farmaceutice i se aplica principiul sus-mentionat, derivat din art. 82 al Tratatului UE. O astfel de incetare a furnizarii reprezinta un abuz de pozitie dominanta, lucru confirmat si de catre Curtea Europeana in luna septembrie 2008.

In decizia din data de 16.09.2008, emisa in cadrul unei proceduri de pronuntare a unei hotarari prealabile, i.e. nu pe baza unei cercetari independente a Comisiei Europene, Curtea Europeana a statuat in mod expres faptul ca refuzul aprovizionarii clientului anterior nu poate fi justificat prin aceea ca respectivul client exporta o parte din produsele livrate intr-un alt stat membru UE.

Chiar daca si o societate cu pozitie dominanta are dreptul de a se opune, intr-un mod rezonabil si adecvat, faptelor ce reprezinta o amenintare a intereselor comerciale proprii, nascute ca urmare a necesitatilor de furnizare ale societatilor care achizitioneaza, intr-o masura semnificativa, produse in vederea exportului paralel, s-a considerat ca GSK a incalcat normele imperative ale dreptului comunitar. In special acolo unde exista o protectie datorata unor brevete, importul paralel ar constituie singura forma a concurentei privind preturile.

In esenta aceasta hotarare statueaza ca refuzul onorarii comenzilor de volume obisnuite ale clientilor anteriori reprezinta un abuz de pozitie dominanta. Revine tribunalelor nationale sarcina de a aprecia caracterul obisnuit al volumelor comandate in functie de situatia de fapt..

Consecintele juridice asupra importurilor paralele dupa 16 septembrie – ce se poate face?

Desi Curtea Europeana de Justitie constatase un abuz de pozitie dominanta pe piata al GSK AVE, faptic aceasta inlesneste actiunea societatilor farmaceutice impotriva comerciantilor implicati in comertul paralel. De treizeci de ani (incepand cu decizia „United Brands”), jurisprudenta europeana stabileste reguli pentru toate produsele si din anii ’90 in special pentru produsele farmaceutice. Astfel, in ceea ce priveste societatile fara pozitie dominanta pe piata, care furnizeaza clientilor doar cantitati determinate, aceste cantitati pot sa se bazeze in mod precaut si obiectiv pe procentul de piata estimativ al clientului. In plus, este obligatorie acordarea unei cantitati suplimentare de siguranta, iar cantitatile livrate trebuie adaptate evolutiei pietei cel putin o data pe an.

Pentru a nu stabili un acord anticoncurential (de tipul restrictionarilor grave) potrivit art. 81 al Tratatului UE, este foarte important ca fixarea cotelor sa se faca in mod individual, negocierea cotelor nefiind permisa – chiar si daca unul dintre clienti se plange de aceasta.

In cazul in care un producator de produse farmaceutice este considerat a avea o pozitie dominanta pe piata (definita inter alia drept posibilitatea de a avea o conduita independenta de clienti) se vor aplica noi reguli mai stricte: clientii existenti nu pot fi exclusi de la livrari in vederea limitarii exporturilor paralele de pe piata nationala respectiva. In cazul in care comenzile unui client existent au acelasi caracter obisnuit ca si comenzile de pana atunci, necesare pentru a satisface nevoile nationale, respectivele comenzi nu pot fi refuzate. Chiar daca aceste comenzi depasesc necesitatile nationale ale clientului, nu poate fi refuzata decat partea reprezentand surplusul, nu insa si comanda integrala.

Curtea Europeana accentueaza insa, in principiu, in repetate randuri dreptul producatorului de produse farmaceutice de a se opune, intr-un mod adecvat si rezonabil, potentialelor amenintari ale intereselor sale comerciale din partea importatorilor paraleli.

Prin urmare, respectandu-se regulile prezentate anterior pe scurt precum si dupa efectuarea de verificari in fiecare caz in parte, este posibila intr-adevar impunerea la nivel european a unor sisteme de contingente care sa fie valabile din punct de vedere juridic, limitand reexportarea produselor farmaceutice. Aceste reguli pot fi aplicate corespunzator si in cazul celei de-a doua posibilitati de combatere a importurilor paralele, anume in cazul fixarii in mod diferentiat a preturilor.

_______

bpv GRIGORESCU este o societate romaneasca de avocati care ofera servicii de consultanta juridica de calitate inalta pentru clienti locali si internationali in domeniile de drept societar, fuziuni si achizitii, dreptul concurentei, drept bancar si financiar, drept imobiliar si constructii, dreptul muncii, achizitii publice si drept fiscal. bpv GRIGORESCU este membru fondator al bpv LEGAL, o alianta de societati independente de avocatura in domeniul comercial, reprezentata in Bruxelles, Bucuresti, Budapesta, Praga si Viena, care ofera servicii de consultanta juridica multijurisdictionala in Centrul si Estul Europei.