Blue card-ul pentru imigrantii cu inalta calificare profesionala a fost adoptat

Blue card-ul european este similar cu sistemul american "green card" si va atrage imigranti cu o inalta calificare profesionala, in special in sectoare care se confrunta cu lipsa personalului calificat. Prin adoptarea raportului Klamt, deputatii europeni au insistat asupra unor definitii mai clare si au asigurat un sistem care ofera o anumita flexibilitate statelor membre, reafirmand principiul "preferintei comunitare" care este si in interesul cetatenilor romani.

Propunerea de directiva doreste sa imunatateasca atractivitatea UE ca destinatie pentru muncitorii inalt calificati, avand in vedere ca "50% din imigrantii cu inalte calificari profesionale se indreapta catre SUA sau Canada si doar 5,5% vin in UE" potrivit raportoarei Ewa Klamt (PPE-DE, Germania). Raportul PE a fost adoptat cu 388 voturi pentru, 56 impotriva si 124 abtineri.

Directiva, propusa de Comisia Europeana, urmareste doua obiective:
• introducerea unei proceduri speciale, bazate pe criterii comune, pentru admiterea in UE a cetatenilor din tari terte, cu scopul desfasurarii unei munci care necesita inalta calificare, pe durata a mai mult de trei luni;
• eliberarea celor care au fost admisi a unui permis de resedinta, asa-numitul blue card UE, precum si un anumit numar de drepturipentru acestia si familie si posibilitatea de a munci, in anumite conditii, intr-un alt stat membru dupa o sedere legala de doin aniin primul stat membru UE.

Cine este eligibil pentru un blue card?

Potrivit raportului de consultare, elaborat de Ewa Klamt, solicitantul trebuie sa detina o oferta de munca in UE si cel putin cinci ani de experienta profesionala in domeniul in cauza sau o calificare universitara recunoscuta de statul membru UE. In plus, propunerea de directiva mai prevede stabilirea unor criterii salariale: un salariu minim obligatoriu raportat la salariul mediu din respectivul stat membru.

Viitoarea directiva nu se aplica, insa, solicitantilor de azil, lucratorilor independenti sau sezonieri. De asemenea, statele membre vor putea stabili anumite cote pentru numarul imigrantilor cu inalta calificare profesionala.

Preferinta comunitara

Inainte de adoptarea unei decizii referitoare la o Carte Albastra a UE, statele membre pot analiza situatia de pe propriile piete ale fortei de munca si pot aplica procedurile nationale si comunitare cu privire la conditiile de ocupare a unui post vacant. In luarea propriei decizii, statele membre iau in considerare nevoia de forta de munca la nivel national si regional.

"Imi exprim satisfactia ca un amendament care in mod evident este in avantajul cetatenilor romani - de fapt este corect fata de acestia - a fost adoptat. Amendamentul, propus de Manfred Weber si Ewa Klamt (PPE), se refera la obligatia statelor membre de a da prioritate la angajare cetatenilor europeni. In conditiile in care cetatenii romani (si cei bulgari) au inca restrictii pe piata muncii in multe state ale UE, restrictii care s-ar putea prelungi pe fondul actualei crize economice, cred ca este firesc sa nu fim tratati ca cetateni europeni de rangul 2, si sa fim lasati chiar in urma lucratorilor din spatiul extracomunitar. Mai mult, este vorba chiar de respectarea principiului preferintei comunitare inscris in Tratatele de aderare din 2003, respectiv 2005", a declarat deputata europeana Renate Weber, in urma votului in plen

"Tin sa subliniez ca europarlamentarii romani, indiferent de apartenenta lor politica, au votat in favoarea acestui amendament, sustinand interesele cetatenilor care ne-au trimis in Parlamentul European. A existat, de asemenea, o buna coordonare si cu europarlamentari din alte state membre", a mai precizat Renate Weber.

"Statele membre trebuie sa respinga cererile de eliberare a Cartii Albastre a UE pentru acele sectoare ale pietei fortei de munca la care accesul lucratorilor din alte state membre este restrictionat" a sustinut vicepresedintele grupului PPE-DE, Marian-Jean Marinescu.

Europarlamentarii considera ca fiecare stat membru trebuie sa aiba posibilitatea de a decide numarul blue card-urilor pe care doreste sa le elibereze in fiecare an. Acest card nu trebui vazut drept un "drept" al migrantului si acordarea sa poate fi refuzata, chiar daca toate conditiile sunt indeplinite. Autoritatile nationale pot, de asemenea, sa refuze un detinator al unui blue card emis de un alt stat membru UE, avand posibilitatea de a decide pentru preferinta comunitara.

Blue card european

O persoana care a indeplineste conditiile prevazute de directiva i se va elibera un blue card UE, cu o valabilitate initiala de doi ani, care poate fi reinnoita pentru inca doi ani. In cazul in care contractul de munca este pentru o perioada mai scurta de doi ani, blue card-ul va fi eliberat pentru durata contractului, plus inca trei luni. De asemenea, este acceptata o perioada de somaj pe durata a sase luni, potrivit unui amendament al europarlamentarilor (propunerea initiala a Comisiei prevedea o perioada de trei luni).

Drepturi si tratament egal


Detinatorul unui blue card european are dreptul la reunificarea familiala imediata, sotul sau sotia avand si acces la piata fortei de munca. Acestuia i se vor acorda tratament egal cu cel aplicat cetatenilor UE in ceea ce priveste conditiile de munca, sanatate si siguranta la locul de munca,libertatea de asociere, formare profesionala, recunoasterea diplomelor, certificatelor si a altor calificari profesionale, asistenta sociala in conformitate cu legislatia nationala in cauza sau beneficii fiscale.

Deputatii europeni sunt de parere ca statele membre nu ar trebui sa incurajeze astfel „migratia valorilor” (brain drain) din tarile terte in domenii in care se constata lipsa personalului calificat, ca de exemplu educatia si sanatatea.