Proiectul noului Cod Penal a fost aprobat de Guvern

Proiectul de lege va fi transmis Parlamentului, pentru dezbatere si adoptare.

Proiectul noului Cod penal cuprinde, urmandu-se structura consacrata, doua parti: partea generala, cu zece titluri si partea speciala, cu douasprezece titluri.

Principalele noutati legislative, cuprinse in proiectul Codului penal

 a) Partea Generala

Sub aspectul reglementarii institutiei infractiunii, comisia de elaborare a proiectului de Cod penal a renuntat la pericolul social ca trasatura generala a infractiunii, care era o reflectare a conceptiei materiale asupra infractiunii, specifica legislatiilor de inspiratie sovietica. Ideea care a fost promovata este ca situatiile care astazi sunt solutionate pe baza art. 181 din Codul penal trebuie sa isi gaseasca rezolvarea pe baza principiului oportunitatii urmaririi penale.

In privinta sistemului pedepselor, principala preocupare vizeaza crearea unui mecanism care, prin flexibilitate si diversitate, sa permita alegerea si aplicarea celor mai adecvate masuri, pentru a putea asigura, in acest fel, atat o constrangere proportionala in raport cu gravitatea infractiunii savarsite si cu periculozitatea infractorului, cat si o modalitate eficienta de recuperare sociala a infractorului.

Noi reglementari privind pedeapsa amenzii

De exemplu, pedeapsa amenzii primeste o noua reglementare, dar si o sfera de aplicare semnificativ largita fata de Codul penal in vigoare, prin cresterea numarului infractiunilor pentru care aceasta poate fi aplicata ca pedeapsa unica, dar mai cu seama ca pedeapsa alternativa la pedeapsa inchisorii.

Modalitati alternative la executarea pedepsei : renuntarea la pedeapsa sau suspendarea executarii

Sub aspectul modalitatilor de individualizare a executarii pedepsei, noul Cod are in vedere diversificarea cadrului reglementarilor in materie, prin introducerea unor modalitati alternative la executarea pedepsei in regim de detentie (renuntarea la pedeapsa, amanarea pronuntarii pedepsei, suspendarea executarii ).

Totodata, se impune ca pe durata termenelor de incercare a diferitelor modalitati de executare a pedepsei neprivative de libertate sa se reglementeze o interventie activa a serviciului de probatiune, in vederea supravegherii eficiente a persoanei condamnate si a prevenirii comiterii de catre aceasta a unor noi infractiuni.

Minorii vor raspunde penal de la 13 ani

In ceea ce priveste reglementarea raspunderii penale a minorilor s-a urmarit reformarea completa a sistemului existent in prezent. In primul rand, in acord cu tendinta generala in plan european, s-a redus limita de varsta de la care este posibila angajarea raspunderii penale a minorului, pana la 13 ani. Modificarea s-a impus in considerarea a cel putin doua elemente:

1. cresterea continua in ultimii ani a numarului faptelor penale savarsite de minori cu varsta sub 14 ani, acestia ajungand nu de putine ori sa comita fapte foarte grave sau sa fie atrasi in activitatea grupurilor de criminalitate organizata tocmai in considerarea imposibilitatii tragerii lor la raspundere penala;

2. datele statistice privind expertizele efectuate cu privire la existenta discernamantului in cazul minorilor cu varsta cuprinsa intre 14 si 16 ani arata ca in peste 90% dintre cazuri s-a stabilit existenta acestui discernamant, ceea ce inseamna ca, de regula, discernamantul exista anterior varstei de 14 ani.

Pedepsele aplicate minorilor, inlocuite cu masuri educative

O a doua modificare importanta o constituie renuntarea la dualitatea de sanctiuni consacrata astazi de Codul penal - pedepse si masuri educative. Astfel, proiectul noului Cod penal a urmarit renuntarea completa la pedepse in cazul minorului infractor si instituirea unui sistem sanctionator bazat doar pe masuri educative, incluzand, bineinteles, si masuri educative privative de libertate.

Regula o constituie aplicarea in cazul minorilor a masurilor educative neprivative de libertate, masurile privative de libertate constituind exceptia si fiind rezervate ipotezelor de infractiuni grave sau de minori care au comis multiple infractiuni.

Regimul prevazut pentru executarea acestor masuri este astfel conceput incat sa ofere largi posibilitati de individualizare, permitand adaptarea sa in functie de conduita fiecarui minor pe durata executarii.

b) Partea Speciala

In acelasi timp, prin proiect se realizeaza o reasezare in limite normale a tratamentului sanctionator pentru faptele incriminate in partea speciala, astfel incat sa se dea expresie viziunii contemporane asupra rolului pedepsei in reintegrarea sociala a persoanelor care au comis infractiuni.

Simplicare a reglementarii omorului

In cazul infractiunilor contra vietii persoanei, s-a realizat o simplificare a reglementarii omorului, prin renuntarea la reglementarea a doua variante agravate distincte (omorul calificat si omorul deosebit de grav) si retinerea ca elemente circumstantiale de calificare doar a acelor imprejurari care confera faptei o periculozitate ce excedeaza in mod vadit posibilitatilor de individualizare pe baza limitelor de pedeapsa ale variantei-tip sau de baza.

Pentru instituirea unei reglementari coerente in privinta infractiunilor de violenta domestica, aceasta imprejurare este valorificata ca un element circumstantial de agravare in cazul tuturor infractiunilor contra integritatii corporale si sanatatii.

Materia infractiunilor impotriva libertatii si integritatii sexuale este complet revizuita, pe baza unei noi conceptii, in acord cu solutiile diferitelor coduri europene in materie, privind relatiile dintre infractiunile inscrise in aceasta categorie.

In materia infractiunilor contra patrimoniului se urmaresc, in primul rand, o reconsiderare a limitelor legale de pedeapsa, in vederea readucerii acestora in limite normale, dar si o simplificare a reglementarii prin renuntarea la numeroase variante agravate.

Reglementarea infractiunilor contra infaptuirii justitiei cunoaste modificari importante, justificate si solicitate de noile realitati sociale, si are ca obiectiv asigurarea legalitatii, independentei, impartialitatii si fermitatii in procesul de infaptuire a actului de justitie, prin sanctionarea penala a faptelor de natura sa influenteze grav, sa ignore ori sa submineze autoritatea justitiei.

Pornindu-se de la aceste ratiuni, au fost identificate si incriminate o serie de fapte evidentiate si in practica judiciara, care pot afecta semnificativ activitatea de infaptuire a justitiei, precum: obstructionarea justitiei, influentarea declaratiilor, presiuni asupra justitiei, compromiterea intereselor justitiei, sfidarea instantei, asistenta si reprezentarea neloiala sau neexecutarea sanctiunilor penale.

Cadrul infractiunilor de coruptie a fost de asemenea revizuit nu doar prin preluarea in textul Codului a incriminarilor cuprinse in Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, cu modificarile si completarile ulterioare, dar si prin reformularea unor texte.

Noi infractiuni contra familiei: Incestul si impiedicarea accesului la invatamantul general obligatoriu

In cadrul infractiunilor contra familiei, au fost incluse, in plus fata de incriminarile existente astazi, incestul si o incriminare noua,  si anume impiedicarea accesului la invatamantul general obligatoriu.

Textul nu vizeaza situatiile in care acest abandon este determinat de o situatie materiala precara, caz in care statul trebuie sa intervina prin alte mijloace, ci situatiile in care parintele actioneaza in mod abuziv, retragandu-l pe minor de la studii sau impiedicandu-l sa le urmeze, desi ar fi avut toate conditiile pentru aceasta.