Ce patesc cei care nu-si platesc ratele la banca?

Autor: Monica Cercelescu

Nici bancherilor nu le convine o reglementare atat de inchistata deoarece ei sunt interesati sa-si recupereze banii prin rate, nu prin executarea silita sau vanzarea creantelor catre recuperatori.

La inceputul acestei luni, ei au solicitat Bancii Nationale prelungirea de la 90 la 150 de zile a termenului de la care se declanseaza procedura de executare silita a celor care nu-si platesc datoriile si au sustinut ca BNR ar trebui sa incurajeze bancile sa reesaloneze si sa restructureze creditele restante.

Pe de alta parte, comisiile Senatului au avizat o propunere legislativa care obliga bancile ca, inainte de a trece la executarea silita, sa prezinte clientului un plan de reesalonare a ratelor.

Indiferent daca propunerea legislativa va fi sau nu aprobata de Parlament, regulile referitoare la bunurile care pot fi urmarite de banci sau alti creditori raman aceleasi. Procedura de executare silita difera in functie de clauzele contractului de credit, daca in acel contract s-au prevazut garantii imobiliare sau nu.

Contractele de credit, inclusiv contractele de garantie reala sau personala, incheiate de o institutie de credit constituie titluri executorii. OUG nr. 99/2006 a dat dreptul bancilor sa-si organizeze un corp propriu de executori, a carui activitate este strict legata de punerea in executare a titlurilor executorii apartinand institutiei de credit si altor entitati care apartin grupului acesteia si care desfasoara activitati financiare.


Executarea silita a creditelor fara garantii imobiliare

Daca in contract nu s-au prevazut garantii imobiliare, bancile sunt obligate sa inceapa cu urmarirea bunurilor mobile si numai daca nu se acopera creanta dupa vanzarea acestora se poate trece la executarea bunurilor imobile.

Executarea poate incepe numai dupa ce se va comunica debitorului o somatie. Daca in termen de o zi de la primirea somatiei debitorul nu plateste suma datorata, executorul va putea trece la sechestrarea bunurilor mobile urmaribile ale debitorului, chiar daca acestea sunt detinute de un tert.

Executorul va identifica si va evalua cu acordul partilor bunurile sechestrate, iar daca acestea nu se inteleg, va solicita efectuarea unei expertize. Bunurile vor fi evaluate la valoarea lor de circulatie.

Bunurile sechestrate se pot lasa, cu acordul bancii, in custodia debitorului, care le poate folosi cu conditia sa nu piarda din valoare prin intrebuintare. Daca exista pericolul ca debitorul sa instraineze, sa substituie ori sa deterioreze bunurile sechestrate, executorul le va sigila sau le va ridica de la debitor.

Sumele in lei sau in valuta, titlurile de valoare, obiectele din metale pretioase, pietrele pretioase, obiectele de arta, colectiile de valoare si altele asemenea se ridica si se depun, cel tarziu a doua zi, la unitati specializate.

 Executorul poate valorifica bunurile sechestrate prin vanzare la licitatie publica, vanzare directa si prin alte modalitati admise de lege.


Bunuri imobile care pot fi urmarite

 Creditorii personali ai unui debitor coproprietar sau codevalmas nu vor putea sa urmareasca partea acestuia din imobilele aflate in proprietate comuna, ci vor trebui sa ceara mai intai imparteala acestora.

Creditorii personali pot urmari insa cota-parte determinata a debitorului lor din imobilul aflat in coproprietate, fara a mai fi necesar sa ceara imparteala.

Imobilele urmarite silit se valorifica prin vanzare la licitatie publica, vanzare directa si prin alte modalitati admise de lege.
In vederea identificarii imobilului urmarit, executorul judecatoresc se va deplasa la locul unde este situat acesta si va incheia un proces-verbal de situatie.

Dupa intocmirea procesului-verbal de situatie executorul va soma pe debitor ca, daca nu va plati, se va trece la vanzarea imobilelor cuprinse in acest proces-verbal. Executorul va lua masuri ca somatia sa fie inscrisa in cartea funciara.

Daca in termen de 15 zile de la primirea somatiei debitorul nu plateste datoria, executorul judecatoresc va incepe procedura de vanzare. Executorul va stabili de indata pretul imobilului, iar in cazul in care considera necesar va cere parerea unui expert. In practica, imobilele sunt evaluate sub valoarea lor reala.

In termen de 5 zile de la stabilirea pretului imobilului executorul va intocmi si va afisa publicatia de vanzare a acestuia.

Vanzarea la licitatie se face in mod public si se va tine separat pentru fiecare imobil sau corp de proprietate.

Suma de bani realizata prin executarea silita se elibereaza creditorului urmaritor pana la acoperirea integrala a drepturilor sale, iar suma ramasa disponibila se preda debitorului.


Avocat Camelia Leceanu raspunde la cele mai frecvente intrebari legate de executarea silita a creditelor bancare:
Intrebari frecvente

Ce face banca daca persoana urmarita pentru a fi executata silit nu are bunuri care sa poata fi scoase la licitatie?

In ipoteza in care debitorul nu are in proprietate bunuri (mobile sau imobile) se pot urmari atat salariile, cat si alte venituri periodice realizate din munca, pensiile acordate in cadrul asigurarilor sociale, precum si alte sume ce se platesc periodic debitorului si sunt destinate asigurarii mijloacelor de existenta ale acestuia. Art. 409 C. proc. civ. face o referire generala la salariile angajatilor-debitori, ceea ce presupune ca nu se face nicio distinctie cu privire la clauzele contractului de munca.

Aceeasi referire generala este facuta de legiuitor si in privinta pensiilor care nu sunt limitate la un anumit sistem de asigurari sociale. Tinand seama de caracterul general al reglementarii (art. 409 C. proc. civ.) se pot urmari, practic, orice fel de venituri cu caracter periodic destinate asigurarii mijloacelor de existenta.

Veniturile pot fi urmarite de creditorii bancari in limita a 1/3 din venitul lunar net.

Daca sunt mai multe urmariri asupra aceluiasi venit, urmarirea nu poate depasi 1/2 din venitul lunar net al debitorului, indiferent de natura creantelor, cu exceptia cazului in care legea prevede altfel.

In cazul veniturilor din munca sau orice alte sume ce se platesc periodic debitorului si sunt destinate asigurarii mijloacelor de existenta a acestuia, legea instituie si o limita in raport cu salariul minim pe economie: daca veniturile amintite sunt mai mici decat cuantumul salariului minim net pe economie, pot fi urmarite numai asupra partii ce depaseste jumatate din acest cuantum.

Ajutoarele pentru incapacitate de munca, compensatia acordata salariatilor in caz de desfacere a contractului individual de munca, precum si sumele cuvenite somerilor nu pot fi urmarite de creditorii bancari (ele pot fi urmarite doar pentru sume datorate cu titlu de obligatie de intretinere si despagubiri pentru repararea daunelor cauzate prin moarte sau prin vatamari corporale).

Alocatiile de stat si indemnizatiile pentru copii, ajutoarele pentru ingrijirea copilului bolnav, ajutoarele de maternitate, cele acordate in caz de deces, bursele de studii acordate de stat, diurnele, precum si orice alte indemnizatii cu destinatie speciala, stabilite potrivit legii, nu pot fi urmarite pentru niciun fel de datorii.

In cazul in care debitorul nu mai are nici bunuri si nici alte venituri din categoria celor enuntate anterior, practic el nu mai poate fi executat in acel moment, insa creditorii initiaza acte de executare silita periodic, de obicei de 6 luni, si monitorizeaza debitorul daca obtine sau nu un venit care sa poata fi supus executarii silite. Daca contractul incheiat prevede ca alaturi de debitorul principal si-au mai asumat obligatia de plata si alti debitori (garanti), se pot face aceleasi demersuri impotriva oricarora dintre acestia, cu respectarea acelorasi dispozitii legale. Este de semnalat, in acest caz, si faptul ca in anumite circumstante expres prevazute de lege, se poate constata savarsirea infractiunii de inselaciune cu prilejul incheierii sau executarii unui contract.

Ce poate face banca in cazul in care,inainte de a inceta plata ratelor la banca, debitorul a vandut un imobil sau o masina?

Daca inainte sa inceteze platile debitorul a vandut un imobil sau o masina, creditorul urmaritor, respectiv banca, poate ataca actele juridice incheiate de debitor in frauda dreptului sau, pe calea actiunii revocatorie, prin intermediul careia se poate obtine, pe cale judecatoreasca, revocarea (desfiintarea) actelor juridice prin care debitorul isi mareste sau creeaza o stare de insolvabilitate, daca actul atacat a creat creditorului un prejudiciu.


Ce bunuri pot fi urmarite daca unul dintre soti are credit si nu plateste? Dar daca sotii au divortat dupa ce au luat creditul si nu l-a mai platit niciunul?

Daca unul dintre soti are credit si nu plateste, acesta poate fi urmarit silit cu respectarea acelorasi prevederi legale privind salariile si veniturile obtinute in mod periodic.

El poate fi urmarit cu usurinta asupra bunurilor sale proprii (bunuri dobandite inainte de casatorie, prin mostenire, donatie, cu titlu de premiu etc.), dar si asupra bunurilor comune ale sotilor. In acest ultim caz, daca datoria urmarita nu reprezinta o datorie comuna a sotilor (facuta in timpul casatoriei, garantata si de celalalt sot), creditorul urmaritor poate solicita instantei de judecata sa dispuna partajul (impartirea) bunurilor comune si apoi continuarea executarii silite asupra bunurilor (sau parte din acestea) obtinute in acest mod.

Daca sotii au luat impreuna un credit, apoi au divortat si nu l-a mai platit niciunul, creditorul poate urmari silit pe oricare dintre ei, chiar si pentru intreaga datorie, iar fostul sot care este nevoit sa achite si datoria celuilalt sot poate sa se intoarca cu actiune impotriva celuilalt sot pentru plata partii din datorie care-i revine.


Ce se poate face impotriva executarii silite a creditului bancar? Exista modalitati de suspendare a executarii silite?

Impotriva oricarei executari silite, inclusiv in cazul executarii silite a creditului bancar, debitorul nemultumit de modul de desfasurare a procedurii de executare silita poate introduce contestatie la executarea silita, la judecatoria din raza de competenta a locului de executare. Contestatia la executare poate fi introdusa de cei interesati sau vatamati prin executare, adica de debitor, dar si de tertii vatamati prin actele sau masurile de executare silita.

Aceste contestatii pot avea ca obiect orice neregularitati procedurale savarsite cu prilejul activitatii de urmarire silita (necomunicarea actelor de procedura, invocarea unor motive de stingere a obligatiei, alegerea formei de executare, prescriptia dreptului de a cere executarea silita, perimarea executarii, modul de realizare a publicitatii pentru tinerea licitatiei, timpul in care se poate face urmarire, bunurile care pot fi supuse executarii silite, subevaluarea bunurilor etc.). In cazul executarii silite a unui contract de credit bancar, printre motivele contestatiei la executare pot fi aparari de fond impotriva titlului executoriu - contractului de credit bancar, daca legea nu prevede in acest scop o alta cale de atac.

Suspendarea executarii silite poate fi dispusa de instanta de judecata competenta numai daca se depune o cautiune in cuantumul fixat de instanta, de obicei 10% din valoarea obiectului cererii. Pentru a formula contestatie la executare silita trebuie platita si o taxa de timbru care se calculeaza la valoarea bunurilor a caror urmarire se contesta sau la valoarea debitului urmarit, cand acest debit este mai mic decat valoarea bunurilor urmarite. Taxa aferenta acestei contestatii nu poate depasi suma de 194 de lei, indiferent de valoarea contestata. Instanta de judecata urmeaza sa hotarasca asupra cererii cu care a fost investita.