Modificari la Codul de procedura civila: Restantierii cu credite ipotecare ar putea solicita suspendarea temporara a executarii silite, in anumite conditii

Conform Codului de procedura civila, suspendarea executarii este obligatorie si cautiunea nu este necesara daca:

• hotararea sau inscrisul care se executa nu este, potrivit legii, executoriu;
• inscrisul care se executa a fost declarat fals printr-o hotarare judecatoreasca data in prima instanta;
• debitorul face dovada cu inscris autentic ca a obtinut de la creditor o amanare ori, dupa caz, beneficiaza de un termen de plata.

Acestea nu vor fi singurele situatii in care debitorul va putea solicita suspendarea executarii silite. Un proiect de lege pentru completarea Codului de procedura de civila, initiat de patru parlamentari PSD si inregistrat recent la Senat, ar putea introduce noi reglementari in acest sens.

Mai exact, proiectul de lege stabileste ca suspendarea executarii silite ar putea fi obligatorie si cautiunea nu va fi necesara daca debitorul face dovada ca bunul imobil ce urmeaza a fi executat are destinatia de locuinta pentru familia sa, nu detine un alt imobil cu aceasta destinatie si face dovada ca nu realizeaza mai mult decat venitul minim garantat pe economie pentru fiecare membru al familiei sale. Aceste conditii trebuie indeplinite cumulativ, se mentioneaza in documentul citat.

Initiatorii documentului argumenteaza, in expunerea de motive a proiectului, ca in acest moment, legislatia din Romania nu contine dispozitii de favorizare a debitorilor din cadrul creditelor ipotecare, cum ar fi norme privind iertarea de datorie avand in vedere criza economica sau norme de amanare a executarii silite pentru o anumita perioada de timp in care sa i se confere debitorului posibilitatea de a se redresa economic si de a fi in masura sa achite ratele creditului.

De asemenea, initiativa legislativa mai prevede ca in contractele bancare cu credit ipotecar, in care creditorul a efectuat evaluarea bunului cu bani din acest credit, creditorul nu va putea extinde executarea silita asupra altor bunuri apartinand debitorului sau.

Avand in vedere ca bunul ipotecat a fost evaluat la momentul acordarii imprumutului ca acoperitor al creantei bancii, aceasta nu poate impune debitorului sa suporte riscul diminuarii de valoare a acestuia intr-o eventuala vanzare, explica initiatorii proiectului de lege.

Amanarea temporara a executarii silite pentru restantierii cu credite in franci elvetieni

Proiectul de lege inregistrat recent la Senat, referitor la suspendarea executarii silite a debitorilor cu credite ipotecare, nu este primul de acest fel. Un alt proiect de act normativ, de aceasta data privind amanarea executarii silite a persoanelor fizice care au credite in franci elvetieni, s-a aflat in dezbatere la Senat in sesiunea parlamentara precedenta.

Documentul, care a fost respins pe 3 iunie de Sentat, in calitate de prima camera sesizata, stabileste ca imobilele cu destinatie de locuinta ale persoanelor fizice supuse executarii silite din cauza neachitarii ratelor la credite contractate in franci elvetieni (CHF) ar putea benefica de o amanare pentru trei ani in ceea ce priveste aplicarea executarii silite.

Cu alte cuvinte, casa pe care o persoana fizica si-a cumparat-o printr-un credit in franci elvetieni nu va putea fi executata silit de catre banca, pe o perioada de trei ani de zile, in situatia in care persoana respectiva nu si-a achitat ratele la credit.

Dispozitiile respinse Senat mai prevad ca la incheierea perioadei de amanare a executarii silite, de trei ani, debitorul va fi obligat sa reia achitarea datoriilor pentru care i s-a imputat solutia executarii silite a imobilului.

De asemenea, pentru datoriile restante ale clientului, banca nu va putea percepe alta dobanda decat cea prevazut in contract, care se va actualiza cu rata inflatiei.

Chiar daca a fost respins de Senat, proiectul de act normativ nu si-a incheiat parcursul legislativ. Acesta urmeaza sa fie trimis spre dezbatere si la Camera Deputatilor, care este in acest caz for decizional.

AvocatNet.ro a scris despre acest subiect AICI.

Cum functioneaza executarea silita?

Conform Codului de procedura civila, obligatia stabilita prin hotararea unei instante sau printr-un alt titlu executoriu se aduce la indeplinire de bunavoie. In cazul in care debitorul nu executa de bunavoie obligatia sa, aceasta se aduce la indeplinire prin executare silita, care incepe odata cu sesizarea organului de executare.

Executarea silita are loc in oricare dintre formele prevazute de lege, simultan sau succesiv, pana la realizarea dreptului recunoscut prin titlul executoriu, achitarea dobanzilor, penalitatilor sau a altor sume acordate potrivit legii prin titlu, precum si a cheltuielilor de executare.

Executarea silita a oricarui titlu executoriu se realizeaza numai de catre executorul judecatoresc, chiar daca prin legi speciale se dispune altfel. Asadar, executarea silita se poate efectua numai in temeiul unui titlu executoriu. Mai precis, constituie titluri executorii hotararile executorii, hotararile definitive, precum si orice alte hotarari sau inscrisuri care, potrivit legii, pot fi puse in executare.

In Codul de procedura civila se mentioneaza ca executarea silita se efectueaza prin:

• urmarirea bunurilor mobile si imobile ale debitorului sau apartinand tertilor tinuti sa raspunda, in conditiile legii, pentru obligatiile debitorului, in scopul indestularii creditorilor;
• predarea catre creditor a bunurilor, prevazute in titlul executoriu, ce sunt detinute fara drept de debitor;
• alte masuri prevazute de lege.

Legislatia in vigoare stabileste ca veniturile si bunurile debitorului pot fi supuse executarii silite daca, potrivit legii, sunt urmaribile si numai in masura necesara pentru realizarea drepturilor creditorilor.

Pe parcursul executarii silite, creditorul este obligat sa acorde executorului judecatoresc, la cererea acestuia, sprijin efectiv pentru aducerea la indeplinire, in bune conditii, a executarii silite, punandu-i la dispozitie si mijloacele necesare in acest scop. El este obligat sa avanseze cheltuielile necesare indeplinirii actelor de executare, potrivit dispozitiilor luate de executor.

La randul sau, debitorul este obligat sa declare, la cererea executorului, toate bunurile sale, mobile si imobile, inclusiv cele aflate in proprietate comuna pe cote-parti sau in devalmasie, cu aratarea locului in care acestea se afla, precum si toate veniturile sale, curente sau periodice. Mai mult decat atat, debitorul ale carui bunuri au fost deja sechestrate este tinut sa aduca la cunostinta executorului care sechestreaza aceleasi bunuri existenta sechestrului anterior si identitatea organului de executare care l-a aplicat, predand executorului o copie a procesului-verbal de sechestru.
 

Atentie! Prevederile privind suspendarea executarii silite a clientilor care nu-si pot achita ratele la creditele ipotecare, tratate in acest material, nu se aplica momentan, ci se afla in stadiul de proiect pe care il puteti consulta AICI.