Minorii vor raspunde penal de la 13 ani

Reglementarile privind raspunderea penala a minorilor sunt stabilite la Titlul V din proiect.

Modificarea propusa in proiect are la baza doua elemente importante:
a) cresterea continua in ultimii ani a numarului faptelor penale savarsite de minori cu varsta sub 14 ani, acestia ajungand nu de putine ori sa comita fapte foarte grave sau sa fie atrasi in activitatea grupurilor de criminalitate organizata tocmai in considerarea imposibilitatii tragerii lor la raspundere penala;
b) datele statistice privind expertizele efectuate cu privire la existenta discernamantului in cazul minorilor cu varsta cuprinsa intre 14 si 16 ani, arata ca in peste 90% dintre cazuri s-a stabilit existenta acestui discernamant, ceea ce inseamna ca, de regula, discernamantul exista anterior varstei de 14 ani.

Pedepsele aplicate minorilor, inlocuite cu masuri educative

A doua modificare majora adusa de proiect in aceasta privinta, este renuntarea completa la pedepsele aplicabile minorilor care raspund penal, in favoarea masurilor educative. Proiectul stabileste ca regula aplicarea in cazul minorilor a masurilor educative neprivative de libertate, masurile privative de libertate constituind exceptia si fiind rezervate ipotezelor de infractiuni

Masurile educative neprivative de libertate sunt, in ordinea crescatoare a gravitatii lor: stagiul de formare civica, supravegherea,  consemnarea la sfarsit de saptamana si asistarea zilnica.

Obligatiile pe care instanta le poate impune minorului concomitent cu una dintre masurile educative neprivative de libertate acopera, in linii generale o arie similara cu cea a obligatiilor impuse majorului infractor ce beneficiaza de o modalitate de individualizare a pedepsei neprivativa de libertate, dar continutul lor va fi adaptat in functie de persoana si conduita minorului si de specificul infractiunii comise.

Masuri privative de libertate: internarea intr-un centru educativ sau intr-un centru de detentie

Proiectul propune doua masuri educative privative de libertate: internarea intr-un centru educativ pe o durata de la unu la 3 ani si respectiv internarea intr-un centru de detentie, pe o durata de la 2 la 5 ani sau, in mod exceptional, de la 5 la 15 ani.

Masura internarii intr-un centru de detentie se dispune pe o perioada de la 5 la 15 ani doar in ipoteza comiterii unor infractiuni foarte grave, pentru care legea prevede pedeapsa detentiunii pe viata sau pedeapsa inchisorii de cel putin 20 de ani.

Regimul prevazut pentru executarea acestor masuri este astfel conceput incat sa ofere largi posibilitati de individualizare, permitand adaptarea sa in functie de conduita fiecarui minor pe durata executarii.

Astfel, atunci cand minorul dovedeste ca a facut progrese semnificative in directia reintegrarii sociale, dupa executarea a cel putin jumatate din durata masurii, se poate dispune, fie inlocuirea acestei masuri cu masura asistarii zilnice, daca nu a implinit varsta de 18 ani, fie eliberarea, atunci cand a implinit aceasta varsta.

In ambele ipoteze, instanta va impune respectarea uneia sau mai multor obligatii, dintre cele neprivative de libertate. Se asigura astfel o supraveghere minorului in perioada imediat consecutiva repunerii in libertate, stiut fiind ca riscul comiterii de noi infractiuni este mai mare in aceasta perioada.

Proiectul noului Cod penal a fost aprobat in sedinta Guvernului din 25 februarie si a fost trimis la Parlament, pentru dezbatere si adoptare.