Proiectul Codului de procedura penala prevede posibilitatea persoanei condamnate definitiv, judecata in lipsa, de a solicita redeschiderea procesului penal in termen de sase luni din ziua in care a luat cunostinta ca s-a desfasurat un proces penal impotriva sa, daca intre timp nu s-a implinit termenul de prescriptie a raspunderii penale.
Procedura redeschiderii procesului penal in cazul judecarii in lipsa persoanei condamnate presupune o faza de verificare a admisibilitatii in principiu in care instanta examineaza daca cererea a fost formulata in termen si de catre o persoana ce avea dreptul conferit de lege, daca au fost invocate temeiuri legale pentru redeschiderea procesului penal, precum si daca motivele in baza carora este formulata cererea nu au fost prezentate intr-o cerere anterioara de redeschidere a procesului penal, care a fost judecata definitiv.
In cazul admiterii in principiu a cererii, rejudecarea cauzei se face potrivit regulilor de procedura aplicabile etapei procesuale pentru care s-a dispus redeschiderea procesului penal.
Este considerata persoana judecata in lipsa inculpatul care, la judecata, nu a avut cunostinta de proces, sau care, desi a avut cunostinta de proces in orice mod, a lipsit in mod justificat de la judecarea cauzei.
Potrivit expunerii de motive a proiectului noului Cod de procedura penala, desi procedurile desfasurate in absenta acuzatului nu sunt in sine incompatibile cu art. 6 din Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, persoanei judecate in lipsa care a fost condamnata definitiv trebuie sa-i fie garantat dreptul ca, ulterior condamnarii, o instanta sa statueze din nou, dupa audierea acesteia, asupra temeiniciei acuzatiei in fapt si in drept, daca rezulta ca persoana nu a renuntat, in mod neechivoc, la dreptul sau de a fi prezenta in instanta si de a se apara sau daca nu se sustrage judecatii.
Curtea Europeana a Drepturilor Omului recunoaste un drept la redeschiderea procedurilor numai in cazurile in care judecata in lipsa nu este consecinta renuntarii voluntare din partea acuzatului la dreptul de a fi prezent in instanta pentru a-si face apararile.
Ministerul Justitiei considera ca prezentarea la proces a inculpatului are o importanta deosebita atat din punctul de vedere al dreptului acestuia de a fi audiat, cat si al necesitatii de a verifica exactitatea afirmatiilor sale si de a le confrunta cu declaratiile partii vatamate, cat si cu cele ale martorilor.
"Dreptul de a comparea in persoana nu este necesar numai pentru respectarea dreptului la aparare, ci confera, totodata, posibilitatea instantei, pe de o parte, de a-si forma o impresie nemijlocita cu privire la acuzat, iar, pe de alta parte, de a asculta declaratiile pe care acesta intentioneaza sa le faca", se arata in expunerea de motive a proiectului.
Proiectul noului Cod de procedura penala a fost aprobat in sedinta Guvernului din 25 februarie 2009 si a fost trimis la Parlament, pentru dezbatere si adoptare.
Comentarii articol (1)