Procurorul General al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ), Laura Codruta Kövesi, a inaintat marti Inaltei Curti de Casatie si Justitie un recurs in interesul legii vizand caracterul de titlu executoriu al contractelor de asistenta juridica incheiate inainte de intrarea in vigoare a Legii nr. 255/2004 privind modificarea si completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat.
Procurorul general a solicitat admiterea recursului in interesul legii si pronuntarea unei decizii, prin care sa se asigure:
1. Interpretarea si aplicarea unitara a dispozitiilor art.30 alin.(3) teza I din Legea nr. 51/1995, republicata, in sensul ca au caracter de titlu executoriu si contractele de asistenta juridica incheiate anterior intrarii in vigoare a prevederilor Legii nr. 255/2004.
2. Interpretarea si aplicarea unitara a prevederilor art. 30 alin.(3) teza a II-a din Legea nr.51/1995, republicata, raportat la art. 374
1 din Codul de procedura civila, in sensul ca in privinta contractelor de asistenta juridica ce au caracter de titlu executoriu prin lege, acestea se pot pune in executare silita numai daca au fost investite cu formula executorie.
Practica neunitara a instantelor de judecata
In practica instantelor de judecata s-a constatat ca nu exista un punct de vedere unitar in legatura cu problemele de drept vizand:
I. "Caracterul de titlu executoriu al contractelor de asistenta juridica incheiate inainte de intrarea in vigoare a Legii nr. 255/2004 privind modificarea si completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, republicata".
II. "Interpretarea si aplicarea dispozitiilor art.30 alin.(3) teza a II-a din Legea nr. 51/1995, modificate prin Legea nr. 255/2004, coroborat cu dispozitiile art. 374
1 din Codul de procedura civila, in referire la necesitatea investirii cu formula executorie a contractelor de asistenta juridica".
I.
1. Astfel, cu privire la primul aspect, unele instante de judecata au considerat ca au caracter de titlu executoriu numai contractele de asistenta juridica incheiate dupa data intrarii in vigoare a Legii nr. 255/2004, potrivit principiului "tempus regit actum".
S-a apreciat ca intrucat la momentul incheierii contractului nu existau dispozitii legale care sa atribuie acestuia valoare de titlu executoriu, prevederile art. 30 alin.(3) din Legea nr. 51/1995, modificate prin Legea nr. 255/2004 nu se pot extinde si asupra contractelor de asistenta juridica incheiate anterior intrarii sale in vigoare.
S-a retinut ca o astfel de solutie ar incalca principiul neretroactivitatii legii civile consacrat de art.1 din Codul civil si art.15 alin.(2) din Constitutie.
I. 2. Alte instante, dimpotriva, tinand seama de principiul aplicarii imediate a legii noi, au considerat ca au calitatea de titlu executoriu si contractele incheiate anterior intrarii in vigoare a Legii nr. 255/2004, in conditiile in care actele si faptele juridice privitoare la executarea silita sunt ulterioare edictarii acestui act normativ.
II. 1. in privinta celui de-al doilea aspect, unele instante au respins ca lipsita de interes sau inadmisibila, cererea de investire cu formula executorie a contractelor de asistenta juridica, aplicand coroborat dispozitiile art.30 alin.(3) din Legea nr.51/1995 si ale art. 374
1 din Codul de procedura civila.
Astfel, in conformitate cu prevederile art.30 alin.(3) din Legea nr. 51/1995, contractul de asistenta juridica legal incheiat este titlu executoriu, iar potrivit art. 374
1 din Codul de procedura civila, introdus prin Legea nr. 459/2006, inscrisurile carora legea le recunoaste caracterul de titlu executoriu sunt puse in executare fara investirea cu formula executorie.
Ca atare, in urma intrarii in vigoare a art. 374
1 din Codul de procedura civila, dispozitiile art.30 alin.(3) din Legea nr. 51/1995 care dispun ca investirea cu formula executorie este de competenta judecatoriei in a carei raza teritoriala se afla sediul profesional al avocatului, raman fara aplicabilitate, titlul executoriu reprezentat de contractul de asistenta juridica putand fi pus in executare silita prin cererea adresata executorului judecatoresc, fara a mai fi necesara parcurgerea procedurii judiciare necontencioase de investire cu formula executorie. (Anexa II. 1.)
II. 2. Alte instante au solutionat pe fond cererea de investire cu formula executorie a contractului de asistenta juridica, retinand ca prin Legea nr. 51/1995 nu i se recunoaste acestui tip de contract caracterul executoriu, ci doar natura de inscris care constituie titlu executoriu si care poate deveni executoriu numai prin investirea lui cu formula executorie.
In argumentarea solutiei au fost invocate, de asemenea, dispozitiile art. 374 alin.(1) din Codul de procedura civila, potrivit carora hotararea judecatoreasca sau alt titlu se executa numai daca este investit cu formula executorie, afara de incheierile executorii, de hotararile executorii provizoriu si de alte hotarari sau inscrisuri prevazute de lege, care se executa fara formula executorie.
Totodata, s-a facut trimitere si la prevederile art. 376 alin.(1) din acelasi cod, conform carora se investesc cu formula executorie prevazuta de art. 269 alin.(1), hotararile care au ramas definitive ori au devenit irevocabile, precum si orice alte hotarari sau inscrisuri, pentru ca acestea sa devina executorii, in cazurile anume prevazute de lege.
S-a apreciat ca punerea in executare a contractelor de asistenta juridica este reglementata de norma speciala prevazuta de art.30 alin.(3) din Legea nr. 51/1995 care impune investirea acestora cu formula executorie, prin derogare de la prevederile art. 374
1 din Codul de procedura civila. (Anexa II. 2)
I. In referire la primul aspect, procurorul general apreciaza ca fiind in litera si spiritul legii, opinia instantelor exprimata la
pct. I.2.
Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, astfel cum a fost modificata si completata prin Legea nr. 255/2004, a conferit in mod expres contractului de asistenta juridica caracterul de titlu executoriu, prin dispozitiile art.30 alin.(3) teza I, potrivit carora "contractul de asistenta juridica, legal incheiat, este titlu executoriu.
Textul mentionat constituie, astfel, norma prin care s-a reglementat executarea silita in cazul titlurilor la care se refera, in scopul asigurarii realizarii drepturilor de creanta ce decurg din acte juridice incheiate cu respectarea cerintelor de validitate, independent de data acestora.
Prin urmare, problema este de executare silita si nu de drept material, avand in vedere ca prevederile legale prin care se confera unor inscrisuri valoarea de titluri executorii reprezinta norme de procedura care privesc executarea silita.
In acest sens, se poate constata ca dreptul comun al executarii silite este reprezentat de dispozitiile cuprinse in Cartea a V-a "Despre executarea silita" a Codului de procedura civila, iar in conformitate cu prevederile art. 372 din acest cod "executarea silita se va efectua numai in temeiul unei hotarari judecatoresti ori al unui inscris care, potrivit legii, constituie titlu executoriu".
Rezulta deci, ca orice dispozitii legale care reglementeaza existenta titlurilor executorii (ca o conditie indispensabila a oricarei urmariri silite), fie ca sunt cuprinse in Codul de procedura civila, fie in legi speciale, au caracter de norme procedurale de executare silita.
In acelasi sens, a statuat si inalta Curte de Casatie si Justitie – Sectiile Unite, prin Decizia nr. XIII din 20 martie 2006, publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 677 din 7 august 2006, intr-o ipoteza similara, cu referire la interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 79 alin.2 din Legea nr. 58/1998 privind activitatea bancara, republicata.
Cu acest prilej, Curtea a apreciat ca acest caracter, de norme procedurale referitoare la executarea silita, trebuie avut in vedere chiar daca in momentul nasterii raportului juridic de drept material nu exista o dispozitie legala care sa-i confere calitate de titlu executoriu inscrisului constatator al conventiei dintre parti, pentru motivul ca, in materie contractuala, sunt supuse reglementarii date prin legea in vigoare la momentul incheierii contractului numai conditiile necesare valabilitatii nasterii raportului juridic, precum si continutul sau juridic inteles ca suma de drepturi si obligatii corelative pe care partile si le-au asumat sau care le erau impuse de legea in vigoare in momentul respectiv.
Avand in vedere aceasta constatare, se impune precizarea ca textul art.30 alin.(3) teza I din Legea nr.51/1995, republicata, nu distinge in raport de momentul la care s-a incheiat contractul de asistenta juridica si nici nu aduce vreo atingere drepturilor private determinate prin acest act valabil si definitiv incheiat sub imperiul legii vechi.
Prin decizia mai sus mentionata s-a mai statuat ca, „pe planul dreptului intertemporal, ori de cate o lege ulterioara modifica efectele viitoare ale unor specii de contracte sau le exclude, pentru satisfacerea unui interes de ordine publica, trebuie sa se considere ca dispozitia modificatoare sau prohibitiva a legii ulterioare se aplica si la efectele nerealizate ale contractului incheiat anterior, deoarece, ordinea publica, astfel cum legiuitorul o stabileste, trebuie sa aiba, prin esenta ei, un caracter de unitate si de uniforma obligativitate pentru toti, neputand prevala legea privata a contractului asupra dispozitiilor legale de interes public”.
S-a apreciat si ca o asemenea concluzie este in totala concordanta cu spiritul reglementarilor cu caracter international, adoptate prin Conventia de la Roma din 1980, privind legea aplicabila obligatiilor contractuale.
Ca urmare, in sensul acestei concluzii, rezulta ca dispozitiile art.30 alin.(3) teza I din Legea nr.51/1995, atribuind contractelor de asistenta juridica, fara nicio distinctie, valoarea de titlu executoriu, au in vedere, prin prisma unor interese de ordine publica si a regulilor prescrise executarii silite in natura a obligatiilor, nu numai contractele care se vor incheia dupa intrarea in vigoare a textului mentionat, dar si pe cele incheiate sub imperiul legii vechi.
Mai exact, actiunea in timp a normei precizate cuprinde si efectele viitoare ale unor raporturi juridice trecute (facta futura), ceea ce impune concluzia, in baza art.1 din Codul civil, ca aceasta, privita ca lege noua, este de imediata aplicare.
Actiunea legii noi in sensul aratat este dictata si de situarea art.30 alin.(3) in materia normelor executarii silite care, ca norme de procedura, nici nu retroactiveaza, nici nu supravietuiesc, ci sunt de imediata aplicare.
Mai mult, procedura de executare silita, fiind de ordine publica, rezulta existenta unei situatii juridice obiective legale, cu privire la care orice lege noua are efect imediat.
II. Cu privire la cel de-al doilea aspect, procurorul general apreciaza ca fiind in litera si spiritul legii opinia exprimata la
pct. II.2.
Art.30 alin.(3) teza a II-a din Legea nr. 51/1995, republicata introdus prin art.1 pct.28 din Legea nr. 255/2004, dispune cu privire la contractul de asistenta juridica, legal incheiat, ce constituie titlu executoriu, ca "investirea cu formula executorie este de competenta judecatoriei in a carei raza teritoriala se afla sediul profesional al avocatului.
Tot astfel, Statutul profesiei de avocat, in art. 129 alin.(1) prevede: "Contractul de asistenta juridica investit cu formula executorie, in conditiile legii, constituie titlu executoriu cu privire la restantele din onorariu si alte cheltuieli efectuate de avocat in interesul clientului".
Totodata, in conformitate cu dispozitiile art.374 alin.(1) din Codul de procedura civila, astfel cum a fost modificat prin art. I pct.15 din Legea nr. 459/2006, "Hotararea judecatoreasca sau alt titlu se executa numai daca este investit cu formula executorie prevazuta de art. 269 alin.(1), afara de incheierile executorii, de hotararile executorii provizoriu si de alte hotarari sau inscrisuri prevazute de lege, care se executa fara formula executorie".
Corelativ, in art. 376 alin.(1) din acelasi cod, s-a reglementat ca "Se investesc cu formula executorie prevazuta de art. 269 alin.(1), hotararile care au ramas definitive ori au devenit irevocabile, precum si orice alte hotarari sau inscrisuri, pentru ca acestea sa devina executorii, in cazurile anume prevazute de lege".
Alin.1 al art. 374 a fost modificat in partea lui introductiva, prin inlocuirea formularii "nici o hotarare judecatoreasca nu se va putea executa daca nu este investita cu formula executorie (…)", cu noua formulare "hotararea judecatoreasca sau alt titlu se executa numai daca este investit cu formula executorie (…)", precum si in partea lui finala, prin introducerea intre titlurile executorii ce se executa fara investirea cu formula executorie si a unor inscrisuri prevazute de lege, altele decat incheierile executorii, hotararile executorii provizoriu si alte hotarari prevazute de lege.
Potrivit procurorului general, se poate observa deci, ca noul text are semnificatia de a preciza ca formalitatea investirii cu formula executorie este necesara pentru orice titlu care se pune in executare, indiferent ca este vorba de o hotarare judecatoreasca sau alt inscris constatator al creantei.
Dar, asa cum s-a prevazut prin insesi dispozitiile art. 374 alin.(1) din Codul de procedura civila, de la aceasta regula au fost stabilite anumite exceptii care se refera la incheierile executorii, hotararile executorii provizoriu, precum si la alte hotarari ori inscrisuri determinate de lege.
Art. 374
1 din Codul de procedura civila, introdus prin art.1 pct.16 din Legea nr.459/2006, care prevede ca "inscrisurile carora legea le recunoaste caracterul de titlu executoriu sunt puse in executare fara investirea cu formula executorie", este un text normativ complementar dispozitiilor alin.1 al art. 374, din analiza coroborata a celor doua norme rezultand ca sunt exceptate de la obligativitatea investirii cu formula executorie, inclusiv, acele hotarari sau inscrisuri, prevazute de lege, cu privire la care legiuitorul a voit sa se puna in executare fara vreo formalitate, astfel cum este cazul, spre exemplu, al hotararilor judecatoresti date in prima instanta si al celor irevocabile cu privire la procesele si cererile in materie comerciala ( art. 7208 si art. 7209 din Codul de procedura civila); titlurile executorii prevazute de art. 41 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 51/1998 privind valorificarea unor active ale statului, republicata; titlurile constatatoare ale creantelor Oficiului de Recuperare a Creantelor Bancare, conform art. 16 alin. (2) din Legea nr. 333/2001 privind unele masuri pentru diminuarea consecintelor incetarii rascumpararii de unitati de fond de catre Fondul National de investitii si altele.
Totodata, procurorul general arata ca prin normele enuntate, legiuitorul a precizat, in mod expres, ca hotararile sau inscrisurile la care se refera ipoteza lor au caracter de titlu executoriu, fiind puse in executare fara investirea cu formula executorie.
Or, art. 374
1 din Codul de procedura civila are in vedere tocmai acest tip de hotarari sau inscrisuri care sunt puse in executare in virtutea caracterului lor executoriu conferit de lege, indiferent de mentiunea uzitata de legiuitor "executorii de drept”, „fara efectuarea altor formalitati” ori „fara investirea lor cu formula executorie".
Exceptiile de la regula investirii cu formula executorie prevazuta de art. 269 din Codul de procedura civila, trebuie sa-si gaseasca aplicabilitatea numai la ipotezele la care se refera, neputand fi extinse si la alte ipoteze sau cazuri, conform principiului "exceptio est strictissimae interpretations".
De stricta interpretare si aplicare sunt si dispozitiile art. 30 alin.(3) teza a II-a din Legea nr.51/1995, republicata, care instituie insa cerinta investirii cu formula executorie a contractului de asistenta juridica si reglementeaza competenta de solutionare a cauzei, iar aceste norme speciale se impun instantelor in virtutea raportului dintre norma generala si norma speciala, redat in adagiul "specialia generalibus derogant", arata Laura Codruta Kovesi.
Asadar, ori de cate ori pentru o anumita materie exista o reglementare speciala, aceasta se aplica in locul reglementarii generale, pentru ca tocmai aceasta este ratiunea edictarii ei.
De altfel, vointa legiuitorului de a deroga este neindoielnica atunci cand norma speciala a fost edictata concomitent cu norma generala sau ulterior, subliniaza procurorul general.
Dar si in cazul in care dupa edictarea unei reglementari speciale apare, in aceeasi materie, o noua reglementare generala, nu se poate vorbi despre o abrogare implicita a normei speciale prin norma generala, intrucat noua reglementare generala nu poate, fara o dispozitie expresa a legiuitorului, sa
In consecinta, contractul de asistenta juridica ce constituie titlu executoriu stabilit de lege se pune in executare numai dupa investirea lui cu formula executorie, fara a avea relevanta data la care a fost incheiat, anterior sau ulterior introducerii art. 374
1 in Codul de procedura civila.
In acest sens, prin Decizia nr. 4 din 19 ianuarie 2009, publicata in Monitorul Oficial nr. 381 din 4 iunie 2009, pronuntata in recursul in interesul legii cu privire la interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 3741 din Codul de procedura civila, raportat la art. 61 din Legea nr. 58/1934 si art. 53 din Legea nr. 59/1934, inalta Curte de Casatie si Justitie – Sectiile Unite a statuat ca interpretarea dispozitiilor legale, mentionate, trebuie sa se faca in sensul ca biletul la ordin, cambia si cecul se investesc cu formula executorie pentru a fi puse in executare.
Comentarii articol (0)