Drepturi salariale ale personalului din invatamant si data majorarii coeficientillor de multiplicare utilizati la calcularea lor

In recursul promovat catre ICCJ, procurorul general a constatat ca, in jurisprudenta actuala, nu exista un punct de vedere unitar cu privire la urmatoarele probleme de drept:

1. Aplicarea, incepand cu data de 1 ianuarie 2007 a dispozitiilor art. 40 din Contractul colectiv de munca nr. 2895/21 din 29 decembrie 2006 unic la nivel national pe anii 2007-2010, la stabilirea drepturilor salariale cuvenite personalului din invatamantul preuniversitar.

2. Data de la care coeficientii de multiplicare utilizati pentru calculul drepturilor salariale ale personalului didactic si didactic auxiliar din invatamantul preuniversitar se majoreaza la valoarea prevazuta de Legea nr. 220/2007 pentru aprobarea Ordonantei de Guvern nr. 11/2007.


I.1. Astfel, cu privire la primul aspect, unele instante de judecata au considerat ca incepand cu data de 1 ianuarie 2007 drepturile salariale pentru personalul din invatamant se stabilesc prin raportare la salariul minim brut negociat prevazut de art. 40 din contractul colectiv de munca unic la nivel national pentru anii 2007-2010.

In motivarea acestor solutii, s-a retinut ca potrivit dispozitiilor art. 11 si 30 din Legea nr. 130/1996, republicata, art. 236 alin. (4), art. 238 alin. (2), art. 239, art. 241 alin. (1) lit. d) si art. 243 din Codul muncii, contractul colectiv de munca unic la nivel national constituie legea partilor, reprezentand izvor de drept, executarea sa este obligatorie, iar dispozitiile sale produc efecte directe in planul drepturilor si obligatiilor partilor din contractele individuale de munca.

Contractul colectiv de munca se aplica tuturor salariatilor incadrati la toti angajatorii din tara, chiar daca prevederile sale nu au fost cuprinse in contractele individuale de munca sau contractele colective de munca incheiate la nivel inferior.

Pe de alta parte, contractele individuale de munca nu pot contine clauze care sa stabileasca drepturi la un nivel inferior celor stabilite prin contractele colective de munca.

Or, prin art. 40 alin. (4) din Contractul colectiv de munca unic la nivel national pe anii 2007-2010, inregistrat la Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei cu nr. 2895 din 29 decembrie 2006, s-a stabilit, incepand cu 1 ianuarie 2007, un salariu de baza minim brut negociat pentru un program complet de lucru de 170 de ore, in medie, de 440 lei, adica 2,59 lei/ora.

Prin art. 12 alin. (1) din Legea nr. 130/1996, republicata si art. 3 alin. (2) din Contractul colectiv de munca unic la nivel national pe anii 2007-2010, s-a stabilit ca se pot incheia contracte colective de munca si pentru salariatii institutiilor publice, insa prin acestea nu pot fi negociate clauze referitoare la drepturile a caror acordare si al caror cuantum sunt stabilite prin dispozitiile legale.

S-a apreciat, insa, ca aceste dispozitii trebuie interpretate prin raportare si la prevederile art. 8 alin (4) din Legea nr. 130/1996 republicata si la cele cuprinse in art. 239 din Codul muncii, potrivit carora, la incheierea contractului colectiv de munca, prevederile legale referitoare la drepturile salariatilor au un caracter minimal, iar clauzele contractului colectiv de munca unic la nivel national produc efecte fata de toti salariatii, indiferent de data angajarii sau afilierea la o organizatie sindicala.

Salarizarea cadrelor didactice din invatamantul preuniversitar se realizeaza potrivit dispozitiilor art. 48 din Legea nr. 128/1997 care arata, in alin. (1), ca salariul personalului didactic se compune din salariul de baza, stabilit conform legii si o parte variabila, constand in adaosuri, sporuri si alte drepturi salariale suplimentare.

Salariile de baza pentru personalul didactic si didactic auxiliar se stabilesc pe baza urmatoarelor elemente:
a) valoarea coeficientului de multiplicare 1,000;
b) coeficientii de multiplicare prevazuti in anexele 1 si 2 care fac parte integranta din lege.

Potrivit art. 48 alin. (4) din acelasi act normativ, valoarea coeficientului de multiplicare 1,000 se stabileste anual prin hotarare a Guvernului, dupa aprobarea legii bugetului de stat, in limita fondurilor alocate de la bugetul de stat pentru cheltuielile cu salariile, in vederea realizarii obiectivelor, programelor si proiectelor stabilite.

In Anexa 2 la Legea nr. 128/1997 sunt indicate valorilor coeficientilor de multiplicare 1,000 pentru personalul didactic din invatamantul preuniversitar, defalcat pe trei perioade, respectiv: ianuarie-martie 2007, aprilie-septembrie 2007 si octombrie–decembrie 2007.

Prin aplicarea acestei formule de calcul, salariul de baza al cadrelor didactice din invatamantul preuniversitar este inferior valorii stabilite prin Contractul colectiv de munca unic la nivel national, pentru salariul minim brut negociat, la aceasta valoare ajungandu-se numai dupa aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 11/2007 prin Legea nr. 220/2007 si modificarea Anexei nr. 2 a Legii nr. 128/1997, cu incepere de la 1 octombrie 2007.

Ca atare, in perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2007, salariile de baza ale personalului din invatamantul preuniversitar au fost stabilite sub cuantumul salariului de baza minim brut negociat, desi, avand valoare minimala, drepturile negociate si reglementate prin contractul colectiv de munca incheiat la cel mai inalt nivel trebuie respectate si aplicate de toti partenerii sociali, in negocierile colective la nivele inferioare si, in egala masura, de institutiile bugetare, precum si de cele cu putere de legiferare, prin actele normative pe care le edicteaza.

Prin instituirea unui salariu minim brut pentru anumite categorii de salariati, inferior salariului minim brut negociat la nivelul intregii tari se instituie un tratament discriminatoriu care nu este justificat de un scop legitim, legiuitorul neputand institui mai multe valori pentru salariul minim brut pe tara, in mod diferit, pentru diverse sectoare de activitate.

I.2. Alte instante de judecata, fara a nega, incidenta dispozitiilor art. 3 alin. (1) lit. a) si art. 101 din Contractul colectiv de munca unic la nivel national pe anii 2007-2010, au considerat ca acestea trebuie interpretate prin corelare cu dispozitiile art. 3 alin. (2) din acelasi contract si cu art. 12 alin. (1) din Legea nr. 130/1996, republicata care inlatura in mod expres de la negociere clauzele referitoare la drepturile salariatilor din institutiile bugetare, a caror acordare si al caror cuantum sunt stabilite prin dispozitii legale.
Ca atare, prevederile art. 40 din Contractul colectiv de munca unic la nivel national nu sunt incidente in cazul salariatilor din sectorul bugetar ale caror drepturi salariale sunt stabilite prin acte normative, ci isi gasesc aplicarea numai pentru determinarea salariilor personalului care negociaza drepturile salariale prin contractele colective si individuale de munca.

Or, potrivit dispozitiilor art. 157 alin. (2) din Codul muncii, sistemul de salarizare a personalului din autoritatile si institutiile publice finantate integral sau in majoritate de la bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele locale si bugetele fondurilor speciale se stabileste prin lege, cu consultarea organizatiilor sindicale reprezentative.

Cadrul legal in privinta salarizarii personalului didactic si didactic auxiliar este reprezentat de Legea invatamantului nr. 84/1995, Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic si, incepand cu data de 1 ianuarie 2007, Ordonanta de Guvern nr. 11/2007 privind cresterile salariale ce se vor acorda in anul 2007 personalului didactic din invatamant, acte normative in care este prevazut cuantumul salariilor de baza, sporurilor si indemnizatiilor de care beneficiaza aceste categorii profesionale.
Pentru personalul nedidactic din unitatile de invatamant, salariile de baza se stabilesc intre limite minime si maxime aferente functiilor din anexele Ordonantei Guvernului nr. 10/2007 privind cresterile salariale ce se vor acorda in anul 2007 personalului bugetar salarizat potrivit Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de baza pentru personalul contractual din sectorul bugetar. ( ANEXA I.2. )

II.1. In privinta celui de-al doilea aspect, unele instante de judecata au considerat ca la stabilirea drepturilor salariale cuvenite personalului didactic si didactic auxiliar din invatamantul preuniversitar, coeficientii de multiplicare prevazuti de Ordonanta de Guvern nr. 11/207, astfel cum au fost modificati prin Legea de aprobare nr. 220/2007 urmeaza sa se aplice incepand cu data de 1 ianuarie 2007.

In motivare, s-a retinut ca prin art. 1 alin. (1) lit. b) din Ordonanta de Guvern nr. 11/2007 privind cresterile salariale ce se vor acorda in anul 2007 personalul didactic din invatamant, salarizat potrivit Legii nr. 128/1997, s-a prevazut ca valoarea coeficientului de multiplicare pentru functiile didactice stabilite in anexele 1.2, 2 si 3 va fi majorata in trei etape, respectiv: 1 ianuarie – 31 martie 2007, 1 aprilie – 30 septembrie 2007 si 1 octombrie – 31 decembrie 2007.

Potrivit art. 9 din aceasta ordonanta, dispozitiile sale urmau sa se aplice incepand cu drepturile salariale aferente lunii ianuarie 2007. Ordonanta Guvernului nr. 11/2007 a fost aprobata prin Legea nr. 220/2007 care a modificat anexele 1.1, 1.2, 2, 3 si 4 ale ordonantei, in privinta coeficientilor de multiplicare, insa etapele de aplicare au ramas aceleasi.

De asemenea, dispozitiile art. 9 din Ordonanta Guvernului nr. 11/2007 au ramas nemodificate. Or, fata de prevederile art. 60 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa, republicata, dispozitiile legale de modificare a coeficientilor de multiplicare, detaliati pe functii, grade didactice si vechime in invatamant, prevazuti de Legea nr. 220/2007 se incorporeaza in actul normativ aprobat (Ordonanta de Guvern nr. 11/2007), identificandu-se cu acesta de la data intrarii sale in vigoare.

Ca atare, dispozitiile Ordonantei de Guvern nr. 11/2007, astfel cum a fost modificata prin Legea nr. 220/2007 trebuie aplicate de la data de 1 ianuarie 2007, iar nu de la data de 20 iulie 2007.

In sustinerea acestui punct de vedere au fost invocate si prevederile art. 115 alin. (8) din Constitutie, precum si ale art. 53 din Legea nr. 24/200 republicata, care dispun ca in cazul legilor de aprobare sau de respingere a ordonantelor guvernului, sa se precizeze, daca este cazul, masurile necesare cu privire la efectele juridice produse pe perioada de aplicare a ordonantei.

S-a aratat ca principiul neretroactivitatii legii trebuie aplicat si prin coroborare cu aceste dispozitii evocate anterior, astfel incat, in masura in care legea de aprobare a ordonantei guvernului nu a modificat textul referitor la momentul aplicarii sale, se considera ca si legea de aprobare se aplica din acelasi moment, ca si actul normativ aprobat.

II.2 Alte instante au considerat ca noii coeficienti de multiplicare prevazuti de Ordonanta Guvernului nr. 11/2007, astfel cum a fost modificata prin Legea nr. 220/2007 urmeaza sa se aplice de la data intrarii in vigoare a legii de aprobare, determinata potrivit art. 78 din Constitutie, respectiv 20 iulie 2007.

S-a aratat ca potrivit art. 15 alin. (2) din Constitutie si art. 1 din Codul civil, legea dispune numai pentru viitor si nu are putere retroactiva, cu exceptia legii penale sau contraventionale mai favorabile.

De altfel, potrivit art. 60 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa, republicata, dispozitiile de modificare si completare se incorporeaza de la data intrarii lor in vigoare, in actul de baza, identificandu-se cu acesta si in lipsa unei mentiuni exprese, in sensul ca noii coeficienti de multiplicare se aplica incepand cu luna ianuarie 2007, stabilirea drepturilor salariale majorate prin utilizarea noilor valori prevazute de Legea nr. 220/2007 se face doar de la data intrarii sale in vigoare, iar nu retroactiv.


I. In referire la primul aspect, procurorul general apreciaza ca fiind in litera si spiritul legii, opinia instantelor exprimata la pct. I.2

Argumentele procurorului general:

"Prin art. 40 alin. (4) din Contractul colectiv de munca unic la nivel national pe anii 2007-2010, inregistrat la Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei cu nr. 2895/21 din 29.12.2006 s-a prevazut, incepand cu data de 1 ianuarie 2007, un salariu de baza minim brut negociat de 440 lei, adica 2,59 lei/ora, pentru un program complet de lucru de 170 de ore.

Este incontestabil ca potrivit dispozitiilor art. 239, art. 241 alin. (1) lit. d) din Codul muncii si art. 11 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 130/1996 republicata, contractele colective de munca incheiate la nivel national actioneaza intocmai legii, fiind obligatorii erga omnes si se aplica pentru toti salariatii, incadrati la toti angajatorii din tara, indiferent de data angajarii sau de afilierea lor la o organizatie sindicala.

Pe de alta parte, art. 8 alin. (1) din Legea nr. 130/1996, republicata, statueaza: „Clauzele contractelor colective de munca pot fi stabilite numai in limitele si in conditiile prevazute de prezenta lege ”, iar dispozitiile art. 12 alin. (1) din acelasi act normativ prevad: „Contractele colective de munca se pot incheia si pentru salariatii institutiilor bugetare. Prin aceste contracte nu se pot negocia clauzele referitoare la drepturile ale caror acordare si cuantum sunt stabilite prin dispozitii legale ”.

Textul art. 12 din Legea nr. 130/1996, republicata, a fost preluat cu un continut similar si in art. 3 alin. (2) din Contractul colectiv de munca unic la nivel national pe anii 2007-2010, iar reglementarea interdictiei continute in normele evocate are in vedere specificul finantarii, de la buget, a unitatilor si institutiilor publice si faptul ca in aceste cazuri unele drepturi ale angajatilor, inclusiv cele salariale, sunt stabilite prin dispozitii legale.

Pe de alta parte, potrivit art. 157 alin. (2) din Codul muncii, „sistemul de salarizare a personalului din autoritatile si institutiile publice finantate integral sau in majoritate de la bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele locale si bugetele fondurilor speciale se stabileste prin lege, cu consultarea organizatiilor sindicale reprezentative”.

Aceste dispozitii sunt pe deplin aplicabile personalului din invatamant, intrucat potrivit dispozitiilor art. 7 alin. (3) din Legea nr. 84/1995 republicata, invatamantul de stat este finantat de la bugetul de stat si de la bugetele locale, iar fondurile destinate invatamantului sunt nominalizate distinct in aceste bugete.
#PAGEBREAK#

Pe de alta parte, potrivit art. 48 alin. (1)-(4) din Legea nr. 128/1997, privind Statutul personalului didactic:
„ (1) Salarizarea personalului didactic si didactic auxiliar se face cu respectarea principiului potrivit caruia invatamantul constituie o prioritate nationala, tinand seama de responsabilitatea si complexitatea muncii, de pregatirea si experienta profesionala, de rolul si importanta activitatii prestate. Salariul personalului didactic se compune din salariul de baza, stabilit conform legii, si o parte variabila, constand in adaosuri, sporuri si alte drepturi salariale suplimentare.
(2) Drepturile salariale suplimentare, drepturile cu caracter social, alte drepturi si facilitati ale personalului didactic auxiliar si nedidactic, al caror cuantum este stabilit de lege intre limite minime si maxime, se negociaza, in limitele legii, prin contracte colective de munca incheiate intre angajatori si organizatiile sindicale reprezentative din invatamant, potrivit legii.
(3) Salariile de baza pentru personalul didactic si didactic auxiliar se stabilesc pe baza urmatoarelor elemente:
a) valoarea coeficientului de multiplicare 1,000;
b) coeficientii de multiplicare prevazuti in anexele nr. 1 si 2 care fac parte integranta din prezenta lege.
(4) Valoarea coeficientului de multiplicare 1,000 se stabileste anual prin hotarare a Guvernului, dupa aprobarea legii bugetului de stat, in limita fondurilor alocate de la bugetul de stat pentru cheltuielile cu salariile, in vederea realizarii obiectivelor, programelor si proiectelor stabilite ”.

Asadar, se constata ca prin norme imperative este exclusa posibilitatea negocierii prin acorduri individuale sau colective de munca a cuantumului salariului de baza care constituie elementul principal si fix al salariului personalului didactic si didactic auxiliar, iar o astfel de negociere este permisa doar in privinta celorlalte elemente salariale, accesorii ale salariului de baza, respectiv, drepturile salariale suplimentare, adaosurile sau sporurile, drepturile cu caracter social sau alte facilitati, exclusiv in vederea stabilirii unui cuantum intre limitele minime si maxime prevazute de lege.

In privinta salariului de baza ce constituie si elementul de referinta la care se raporteaza celelalte drepturi salariale ale angajatilor, s-a stabilit, in mod expres ca negocierea colectiva sau individuala nu este permisa, masura legislativa adoptata fiind determinata de modul de finantare a invatamantului, in limita fondurilor alocate de la bugetul de stat pentru cheltuielile cu salariile.

Totodata, dispozitiile art. 48 alin. (3) si (4) din Legea nr. 128/1997 indica si elementele care contribuie la stabilirea salariului de baza pentru personalul didactic si didactic auxiliar din invatamant, astfel: (a) valoarea coeficientului de multiplicare 1,000 si (b) coeficientii de multiplicare prevazuti in anexele nr. 1 si 2 la acest act normativ, detaliati pe functii didactice, grade didactice, vechime in invatamant si nivelul studiilor necesare, pentru personalul didactic, respectiv functii, grade profesionale si nivelul studiilor, pentru personalul didactic auxiliar.

Valoarea coeficientului de multiplicare 1,000 se stabileste anual prin hotarare a Guvernului, in limita fondurilor bugetare alocate pentru cheltuielile salariale.

In consecinta, dispozitiile art. 40 din Contractul colectiv de munca unic la nivel national nu sunt aplicabile la stabilirea salariului de baza al personalului didactic si didactic auxiliar, acesta fiind determinat potrivit dispozitiilor legale imperative enuntate anterior.

Pe de alta parte, personalul nedidactic din invatamant este salarizat potrivit Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 24/2000, aprobata prin Legea nr. 383/2001, cu modificarile si completarile ulterioare, iar salariile de baza, in anul 2007, pentru aceasta categorie, au fost stabilite prin Ordonanta Guvernului nr. 10/2007 aprobata prin Legea nr. 231/2007, intre limite minime si maxime, in raport de functia de executie detinuta, pe grade si trepte profesionale si prin luarea in considerare a nivelului studiilor necesare ocuparii functiei, ceea ce exclude, de asemenea, aplicarea dispozitiilor art. 40 alin. (4) din contractul colectiv de munca la nivel national pe anii 2007-2010 referitoare la salariul minim brut negociat.

II. Cu privire la cel de-al doilea aspect, procurorul general apreciaza ca fiind in litera si spiritul legii opinia instantelor exprimata la punctul II.2

Argumentele procurorului general:

"Prin art. 1 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 11 din 31 ianuarie 2007, privind cresterile salariale ce se vor acorda in anul 2007 personalului didactic din invatamant, salarizat potrivit Legii nr. 128/1997, s-a prevazut, pentru anul 2007, o majorare a salariilor de baza, prin modificarea valorii coeficientului de multiplicare 1,000.

Potrivit dispozitiilor art. 1 alin. (1) lit. b) din acest act normativ, pentru functiile didactice, precum si pentru functiile didactice auxiliare din invatamantul preuniversitar, prevazute in anexele 2 si 3 la aceasta ordonanta, valoarea coeficientului de multiplicare 1,000 a fost majorata succesiv, in trei etape, astfel:
- 1 ianuarie – 31 martie 2007, valoarea coeficientului de multiplicare 1,000: 221,307 lei;
- 1 aprilie – 30 septembrie 2007, valoarea coeficientului de multiplicare 1,000: 225,733 lei;
- 1 octombrie – 31 decembrie 2007, valoarea coeficientului de multiplicare 1,000: 259,593 lei.

Coeficientii de multiplicare pentru personalul didactic din invatamantul preuniversitar au fost stabiliti prin anexa nr.2 la aceasta ordonanta, diferentiati pe functii didactice, grade didactice, vechime in invatamant si in raport de nivelul studiilor necesare pentru ocuparea functiei, iar pentru personalul didactic auxiliar, coeficientii de multiplicare au fost stabiliti in anexa 3 pe functii de executie, grade si trepte profesionale si in raport de nivelul studiilor necesare pentru ocuparea functiei.
Potrivit art. 9 din Ordonanta de Guvern nr. 11/2007, prevederile sale se aplica incepand cu drepturile salariale aferente lunii ianuarie 2007.

Prin Legea nr. 220 din 4 iulie 2007, publicata in Monitorul Oficial nr. 478 din 17 iulie 2007 a fost aprobata cu modificari si completari Ordonanta Guvernului nr. 11/2007, valoarea coeficientului de multiplicare 1,000, utilizat la stabilirea salariului de baza pentru personalul didactic si didactic auxiliar din invatamantul preuniversitar ramanand aceeasi cu cea reglementata in ordonanta.

In schimb, s-au majorat coeficientii de multiplicare pentru unele functii didactice din invatamantul preuniversitar, prevazute in Anexa 2 la Ordonanta de Guvern nr. 11/2007, respectiv: profesor - grad didactic I si studii superioare; profesor - grad didactic I si studii superioare de scurta durata; institutor I - grad didactic I si studii superioare; institutor II - grad didactic I si studii superioare de scurta durata; invatator; educatoare/ educator; maistru-instructor cu grad didactic I si studii medii, prevazute la pct. 1,2,3,4 si 5 din aceasta anexa.

Coeficientii de multiplicare pentru functiile didactice auxiliare din invatamant stabiliti prin anexa 3 au ramas nemodificati.
Noii coeficienti de multiplicare prevazuti in anexa 2 din Ordonanta Guvernului nr. 11/2007, astfel cum au fost majorati prin Legea nr. 220/2007 pentru unele functii didactice din invatamantul preuniversitar se aplica de la data intrarii in vigoare legii de aprobare, moment determinat dupa regulile prevazute de art. 78 din Constitutie, la 3 zile de la data publicarii sale in Monitorul Oficial, intrucat in cuprinsul sau nu a fost prevazuta o alta data de intrare in vigoare, fiind lipsit de relevanta juridica faptul ca prin legea de aprobare nu a fost modificat si continutul dispozitiilor art. 9 din Ordonanta de Guvern nr. 11/2007 care indica data de la care urmau sa se aplice, in anul 2007, cresterile salariale pentru personalul din invatamant.

Aceasta solutie apare ca fiind in deplina concordanta cu principiul neretroactivitatii legii, consacrat prin art. 15 alin. (2) din Constitutie si art. 1 din Codul civil si corespunde mecanismului de operare a institutiei delegarii legislative, consacrat prin art. 115 din Legea fundamentala.

Ordonanta de Guvern nr. 11/2007 a fost emisa in baza Legii de abilitare nr. 502/2006, a produs efecte juridice in perioada cuprinsa intre data intrarii sale in vigoare si data modificarii prin Legea de aprobare nr. 220/2007.

Din momentul intrarii in vigoare a legii de aprobare, ordonanta isi inceteaza aplicarea si devine aplicabil actul normativ emis de Parlament, insa efectele juridice ale ordonantei produse pana la data adoptarii legii raman valabile.
Asadar, dispozitiile modificatoare, cuprinse in legea de aprobare a ordonantei isi produc efectele de la data intrarii lor in vigoare, iar nu retroactiv.

De asemenea, si in jurisprudenta Curtii Constitutionale s-a statuat ca „ o lege nu este retroactiva atunci cand modifica pentru viitor o stare de drept nascuta anterior si nici atunci cand suprima producerea in viitor a efectelor unei situatii juridice constituite sub imperiul legii vechi, pentru ca in aceste cazuri legea noua nu face altceva decat sa reglementeze modul de actiune in timpul ulterior intrarii in vigoare (…). Or, scopul articolului unic, pct. 2, Anexa nr. 2 din Legea nr. 220/2007 a fost acela de a stabili, pentru viitor, coeficientii de multiplicare pentru calcularea salariilor personalului didactice din invatamantul preuniversitar” (decizia nr. 1289 din 2 decembrie 2008, publicata in Monitorul Oficial, partea I, nr. 886 din 29 decembrie 2008 si decizia nr. 653 din 30 aprilie 2009, publicata in Monitorul Oficial, partea I, nr. 461 din 3 iulie 2009).

De altfel, nici invocarea prevederilor art. 60 teza I din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, republicata, potrivit carora, „Dispozitiile de modificare si de completare se incorporeaza, de la data intrarii lor in vigoare, in actul de baza, identificandu-se cu acesta”, nu poate determina o alta concluzie, deoarece aplicarea actelor normative se realizeaza cu respectarea principiului neretroactivitatii legii, cu exceptia legii penale sau contraventionale mai favorabile.

Or, Legea nr. 220/2007 pentru aprobarea cu modificari si completari a Ordonantei de Guvern nr. 11/2007 nu retroactiveaza, iar dispozitiile modificatoare ale coeficientilor de multiplicare pentru anumite functii didactice din invatamantul preuniversitar se aplica de la momentul intrarii sale in vigoare, determinata potrivit regulilor prevazute de art. 78 din Constitutie, respectiv de la data de 20 iulie 2007.

Pentru aceste considerente, in temeiul dispozitiilor art. 329 din Codul de procedura civila, procurorul general a solicitat admiterea recursului in interesul legii si pronuntarea unei decizii in sensul ca:
1. Dispozitiile art. 40 din Contractul colectiv de munca unic la nivel national pe anii 2007-2010, inregistrat la Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei cu nr. 2895 din 29 decembrie 2005 nu sunt aplicabile la stabilirea drepturilor salariale cuvenite personalului din invatamantul preuniversitar, incepand cu data de pe 1 ianuarie 2007;
2. Coeficientii de multiplicare utilizati pentru calculul drepturilor salariale ale personalului didactic si didactic auxiliar din invatamantul preuniversitar se majoreaza la valoarea prevazuta de Legea nr. 220/2007 pentru aprobarea Ordonantei de Guvern nr. 11/2007 de la data intrarii in vigoarea legii de aprobare, determinata potrivit dispozitiilor art. 78 din Constitutie, respectiv 20 iulie 2007.