Restituirea indemnizatiei si primei de concediu de catre functionarul public

Programarea concediilor de odihna se va face la sfarsitul anului, pentru anul urmator, de catre conducerea autoritatii sau institutiei publice, cu consultarea sindicatelor sau, dupa caz, a reprezentantilor functionarilor publici.

Dreptul la acest concediu este stabilit de lege pentru munca prestata in fiecare an calendaristic, ia nastere odata cu nasterea raportului de serviciu si se realizeaza pe masura efectuarii muncii. Dar, „dreptul la concediul de odihna, se acorda si in avans, deci cu anticipatie, oricand in cursul anului calendaristic... De altfel, in sensul acestei solutii pledeaza insasi finalitatea concediului - refacerea fortei de munca consumata intr-un an de activitate - deoarece din moment ce munca se desfasoara continuu, dar prin prestatii succesive, este firesc ca si dreptul la concediu sa se dobandeasca pe masura executarii contractului de munca, chiar daca realizarea si exigibilitatea in natura a dreptului are loc odata pe an, pentru o perioada de referinta raportata la anul calendaristic"¹ . Firesc, aceasta solutie vizeaza si raportul de serviciu.

Art. 35 alin. (2) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici² dispune ca functionarul public are dreptul, pe langa indemnizatia de concediu, la o prima egala cu salariul de baza din luna anterioara plecarii in concediu, care se impoziteaza separat.
O problema controversata este cea cu privire la restituirea de catre functionarul public a indemnizatiei si primei de concediu, in cazul in care dupa efectuarea acestuia, raporturile sale de serviciu inceteaza in cursul acelui an calendaristic.
In incercarea de a raspunde la problema supusa discutiei este necesar sa apelam la dispozitiile Hotararii Guvernului nr. 250/1992 privind concediul de odihna si alte concedii ale salariatilor din administratia publica, din regiile autonome cu specific deosebit si din unitatile bugetare³ .

O interpretare teleologica a problemei (a se vedea art. 14 din aceasta hotarare), ne ofera solutia ca fostul salariat din administratia publica, in speta functionarul public, este obligat sa restituie o parte din indemnizatia de concediu numai atunci cand raportul de serviciu inceteaza din initiativa sau din culpa sa, nu si in cazul in care incetarea are loc de drept sau pentru motive neimputabile lui.

Ca exemple de incetare a raportului de serviciu care nu au ca efect restiturea indemnizatiei si primei pentru concediul de odihna mentionam urmatoarele⁴ :
a) pensionarea pentru limita de varsta, pensionarea anticipata, pensionarea anticipata partiala ori pentru invaliditate;
b) constatarea nulitatii absolute a actului de numire in functie, de la data la care nulitatea a fost constatata prin hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila;
c) admiterea cererii de reintegrare in functia ocupata de functionarul public a unui alt functionar public, de la data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti de reintegrare;
d) situatia in care autoritatea sau institutia publica isi reduce personalul ca urmare a reorganizarii activitatii, prin reducerea postului ocupat de functionarul public.
________
¹ Sanda Ghimpu, Ion Traian Stefanescu, Serban Beligradeanu, Gheorghe Mohanu, Dreptul muncii, Tratat, vol. lI, Editura stiintifica si enciclopedica, Bucuresti 1979, p. 341.
² Republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 365 din 29 mai 2007, modificata ulterior si completata ulterior.
³ Republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 118 din 13.06.1995.
Aceasta hotarare, prin exceptie, este partial in vigoare (A se vedea Ionel Petrea, Ana Cioriciu, Concediul de studii, in „Tribuna Economica”, nr. 26/2007, p. 33.)
⁴ Pentru exemple de restituire a indemnizatiei de concediu de catre salariat, a se vedea Ana Cioriciu Stefanescu, Concediul de odihna - aspecte teoretice si practice, pe www.Contractdemunca.ro

Autori: drd. Ana Cioriciu Stefanescu
                      Marilena Balabuti