avocatnet.ro 
Sistemele publice de pensii din Europa sunt din ce in ce mai nesustenabile, iar costurile asociate imbatranirii populatiei vor deveni in urmatorii 50 de ani tot mai impovaratoare, arata Raportul de Sustenabilitate, editia 2009, publicat la finele saptamanii trecute de Comisia Europeana, citat intr-un comunicat de APAPR.
Raportul mentioneaza ca in 2060, populatia Romaniei va numara doar 16,9 milioane de locuitori (fata de 21 de milioane in 2010), dintre care doar 53% vor fi in varsta de munca, fata de 70% in 2010.
Astfel, rata de dependenta a varstnicilor va creste de la 21,3% in 2010 la 54% in 2060. Toate aceste evolutii demografice nefavorabile vor pune presiuni enorme pe bugetul public de pensii, mai precizeaza comunicatul.
In acest context, Romania se numara printre statele cu cele mai nesustenabile bugete publice de pensii din UE, ponderea in PIB a cheltuielilor cu pensiile de stat urmand aproape sa se dubleze pana in anul 2060, de la 8,4% in 2010, la 15,4%.
Raportul Comisiei Europene arata ca Romania are un deficit de sustenabilitate de 9,1% din PIB, adica trebuie sa-si ajusteze, pe termen lung, executiile bugetare cu acest procent, pentru a ajunge la o situatie in care finantele publice sa fie sustenabile si sanatoase. Cea mai mare parte din acest deficit de sustenabilitate vine din cresterea cheltuielilor cu plata pensiilor de stat.
„Pentru Romania, raportul Comisiei Europene are 3 concluzii de maxima importanta. Prima este ca sistemul public de pensii este nesustenabil si trebuie reformat rapid si eficient, inclusiv prin dezvoltarea accelerata a pensiilor private, pentru ca altfel vom ajunge in scurta vreme sa cheltuim jumatate din bugetul tarii numai pe pensii, fata de un sfert in prezent. A doua concluzie este ca sistemul de pensii private care a fost introdus recent in Romania si care functioneaza de 10-15 ani in alte state din Europa Centrala si de Est are rezultate bune, merge eficient si reduce presiunea pe sistemul public de pensii, adica exact motivul pentru care a fost aplicat initial.
A treia concluzie si cea mai importanta este ca, daca vrem ca Romania sa ajunga si ea pe un traseu sustenabil al cheltuielilor cu pensiile de stat, trebuie sa dezvoltam mai rapid sistemul de pensii private, iar acest obiectiv poate fi indeplinit prin 2 masuri simple: cresterea accelerata a contributiei virate in Pilonul II obligatoriu si stimularea prin deduceri fiscale mai mari a contributiilor voluntare in Pilonul III facultativ”, a comentat Crinu Andanut, presedintele APAPR, rezultatele studiului publicat de Comisia Europeana.
Raportul citat de APAPR arata, de asemenea, ca modelul de pensii private aplicat in statele Europei Centrale si de Est contribuie decisiv la sustenabilitatea pe termen lung a bugetului public de pensii.
Astfel, la orizontul anului 2060, statele cu cele mai mici cheltuieli cu pensiile publice in PIB vor fi Estonia, Letonia si Polonia, tari in care functioneaza acelasi sistem de pensii private ca si in Romania, creat si supravegheat de Banca Mondiala.
De asemenea, tari ca Slovacia, Cehia, Bulgaria si Lituania, de asemenea cu sisteme similare de pensii private, vor avea cheltuieli cu pensiile in PIB mai mici decat media europeana (UE27), ca urmare a plusului de sustenabilitate adus in ecuatie de componenta privata, bazata pe fonduri de pensii.
In schimb, in top 5 al statelor cu cele mai mari cheltuieli publice cu pensiile in PIB in 2060 se afla Grecia, Luxemburg, Slovenia, Cipru si Romania,care nu au dezvoltat inca suficient componenta privata a sistemului de pensii,. Romania, de exemplu, are cea mai redusa rata de contributie din Europa si din lume in sistemul sau de pensii private obligatorii (Pilonul II), adica 2%.
Raportul mentioneaza ca in 2060, populatia Romaniei va numara doar 16,9 milioane de locuitori (fata de 21 de milioane in 2010), dintre care doar 53% vor fi in varsta de munca, fata de 70% in 2010.
Astfel, rata de dependenta a varstnicilor va creste de la 21,3% in 2010 la 54% in 2060. Toate aceste evolutii demografice nefavorabile vor pune presiuni enorme pe bugetul public de pensii, mai precizeaza comunicatul.
In acest context, Romania se numara printre statele cu cele mai nesustenabile bugete publice de pensii din UE, ponderea in PIB a cheltuielilor cu pensiile de stat urmand aproape sa se dubleze pana in anul 2060, de la 8,4% in 2010, la 15,4%.
Raportul Comisiei Europene arata ca Romania are un deficit de sustenabilitate de 9,1% din PIB, adica trebuie sa-si ajusteze, pe termen lung, executiile bugetare cu acest procent, pentru a ajunge la o situatie in care finantele publice sa fie sustenabile si sanatoase. Cea mai mare parte din acest deficit de sustenabilitate vine din cresterea cheltuielilor cu plata pensiilor de stat.
„Pentru Romania, raportul Comisiei Europene are 3 concluzii de maxima importanta. Prima este ca sistemul public de pensii este nesustenabil si trebuie reformat rapid si eficient, inclusiv prin dezvoltarea accelerata a pensiilor private, pentru ca altfel vom ajunge in scurta vreme sa cheltuim jumatate din bugetul tarii numai pe pensii, fata de un sfert in prezent. A doua concluzie este ca sistemul de pensii private care a fost introdus recent in Romania si care functioneaza de 10-15 ani in alte state din Europa Centrala si de Est are rezultate bune, merge eficient si reduce presiunea pe sistemul public de pensii, adica exact motivul pentru care a fost aplicat initial.
A treia concluzie si cea mai importanta este ca, daca vrem ca Romania sa ajunga si ea pe un traseu sustenabil al cheltuielilor cu pensiile de stat, trebuie sa dezvoltam mai rapid sistemul de pensii private, iar acest obiectiv poate fi indeplinit prin 2 masuri simple: cresterea accelerata a contributiei virate in Pilonul II obligatoriu si stimularea prin deduceri fiscale mai mari a contributiilor voluntare in Pilonul III facultativ”, a comentat Crinu Andanut, presedintele APAPR, rezultatele studiului publicat de Comisia Europeana.
Raportul citat de APAPR arata, de asemenea, ca modelul de pensii private aplicat in statele Europei Centrale si de Est contribuie decisiv la sustenabilitatea pe termen lung a bugetului public de pensii.
Astfel, la orizontul anului 2060, statele cu cele mai mici cheltuieli cu pensiile publice in PIB vor fi Estonia, Letonia si Polonia, tari in care functioneaza acelasi sistem de pensii private ca si in Romania, creat si supravegheat de Banca Mondiala.
De asemenea, tari ca Slovacia, Cehia, Bulgaria si Lituania, de asemenea cu sisteme similare de pensii private, vor avea cheltuieli cu pensiile in PIB mai mici decat media europeana (UE27), ca urmare a plusului de sustenabilitate adus in ecuatie de componenta privata, bazata pe fonduri de pensii.
In schimb, in top 5 al statelor cu cele mai mari cheltuieli publice cu pensiile in PIB in 2060 se afla Grecia, Luxemburg, Slovenia, Cipru si Romania,care nu au dezvoltat inca suficient componenta privata a sistemului de pensii,. Romania, de exemplu, are cea mai redusa rata de contributie din Europa si din lume in sistemul sau de pensii private obligatorii (Pilonul II), adica 2%.
rosehusky
Comentarii articol (1)