Antrepozitare fiscala

  În cadrul Secţiunii a 2-a din ordonanţa este prevăzut cadrul legal privind autorizarea antrepozitelor fiscale, astfel încât antrepozitorii autorizaţi să-şi poată desfăşura activitatea începând cu data instituirii sistemului respectiv.

  Normele metodologice elaborate cuprind precizări detaliate ale unor articole din ordonanţă, precizări care se referă în principal la:
- detalierea grupelor de produse ce intra sub incidenţa sistemului de antrepozitare fiscală şi definirea acestor produse prin încadrarea lor pe coduri şi poziţii tarifare;
- definirea unor noţiuni legate de aplicarea sistemului de antrepozitare fiscală, respectiv "antrepozit fiscal", "antrepozitar autorizat", "regim suspensiv", "eliberare pentru consum", "import";

  Astfel, producţia de produse accizabile este definită ca fiind orice operaţiune prin care aceste produse sunt fabricate, procesate sau modificate sub orice formă. În activitatea de producţie este inclusă şi operaţiunea de îmbuteliere şi ambalare a produselor accizabile în vederea eliberării spre consum a acestora.

  Antrepozitul fiscal este locul, aflat sub controlul autorităţii fiscale competente, unde produsele accizabile sunt produse, transformate, deţinute, primite sau expediate în regim suspensiv de plata accizelor de către antrepozitarul autorizat în exerciţiul activităţii, în condiţiile prevăzute de ordonanţă şi prezentele norme.

  Antrepozitarul autorizat este persoana fizică sau juridică autorizată de autoritatea fiscală competentă ca în exercitarea activităţii acesteia să producă, să transforme, să deţină, să primească şi să expedieze produse accizabile într-un antrepozit fiscal, cu îndeplinerea condiţiilor prevăzute  de ordonanţă şi normele metodologice.

  Regimul suspensiv este regimul fiscal conform căruia plata accizelor este suspendată pe perioada producerii, transformării, deţinerii şi deplasării produselor.

  Eliberare pentru consum reprezintă:  
- orice ieşire a produselor accizabile din regimul suspensiv;
- orice producţie de produse accizabile în afara regimului  suspensiv;
- orice deţinere de produse accizabile în afara regimului suspensiv sau în afara   antrepozitului fiscal, pentru care acciza nu a fost platită;
- orice import de produse accizabile, dacă produsele accizabile nu sunt plasate în regim suspensiv;
- utilizarea de produse accizabile în interiorul antrepozitului fiscal, altfel decât ca materie prima.

  Import reprezintă orice intrare de produse accizabile în Romania cu excepţia:
- plasarii produselor accizabile importate sub un regim vamal suspensiv în Romania;
- distrugerii sub supravegherea autorităţii vamale a produselor accizabile;
- plasării produselor accizabile în zone libere, în condiţiile prevăzute de legislaţia vamală în vigoare.

Se consideră de asemenea import:
- scoaterea unui produs accizabil dintr-un regim vamal suspensiv în cazul  în care produsul ramâne în Romania;
- utilizarea în scop personal în Romania a unor produse accizabile plasate în regim vamal suspensiv;
- apariţia oricărui alt eveniment care generează obligaţia plăţii drepturilor vamale de import.
- procedura de depunere a documentaţiilor necesare obţinerii autorizaţiilor de antrepozite fiscale;

  Un antrepozit fiscal poate funcţiona doar în baza unei autorizaţii emise de Comisia instituită în acest scop în cadrul Ministerului Finanţelor Publice, prin ordin al ministrului.

  Pentru a obţine o autorizaţie de antrepozit fiscal, antrepozitarul autorizat propus trebuie să depună o cerere la autoritatea fiscală teritorială, respectiv la direcţia generală a finanţelor publice judeţeană sau a municipiului Bucureşti, ori, după caz, la Direcţia generală de administrare a marilor contribuabili din municipiul Bucureşti şi judeţul Ilfov.
- modelul cererii de autorizare ca antrepozit fiscal;
- condiţiile de autorizare în calitate de antrepozitari autorizaţi;

  Antrepozitarii autorizaţi propuşi trebuie să deţină un sistem computerizat de evidenţă a produselor aflate în antrepozite, a celor intrate sau ieşite într-o perioadă, a celor pierdute prin deteriorare, spargere, furt, precum şi a accizelor aferente acestor categorii de produse. În cazul antrepozitelor fiscale de producţie a produselor din grupa alcool etilic, programul va trebui să asigure şi evidenţa materiilor prime introduse în fabricaţie, precum şi a semifabricatelor aflate pe linia de fabricaţie.

  Cazanele individuale ale producatorilor de ţuică şi rachiuri naturale vor fi litrate şi vor fi dotate cu vase litrate de organele abilitate de Biroul Roman de Metrologie Legală, precum şi cu mijloace de măsurare legală a concentraţiei alcoolice a produselor obţinute.

- tipurile de  garanţii financiare şi modalitatea de stabilire a acestora;

  Orice antrepozitar autorizat propus trebuie să asigure o garanţie financiară care să acopere riscul neplăţii accizelor pentru produsele accizabile produse şi/sau depozitate în fiecare antrepozit fiscal al antrepozitarului autorizat.

  Orice antrepozitar autorizat propus, la cerere, poate să asigure o singură garanţie financiară care să acopere toate antrepozitele fiscale ale acelui antrepozitar autorizat. Garanţia financiară poate fi sub formă de: depozit în numerar, ipoteci, garanţii bancare sau garanţii personale.
- modalitatea de obţinere a autorizaţiilor de antrepozite fiscale;
- datele pe care le cuprinde autorizaţia de antrepozit fiscal;dispoziţii tranzitorii referitoare la valabilitatea autorizaţiilor în vigoare emise în cursul anului 2003 în baza Legii nr.521/2002 privind regimul de supraveghere şi autorizare a producţiei, importului şi circulaţiei  unor produse supuse accizelor.

  Toate autorizaţiile în vigoare, emise în cursul anului 2003 în baza Legii nr.521/2002 privind regimul de supraveghere şi autorizare a producţiei, importului şi circulaţiei unor produse supuse accizelor sunt valabile până la data de 31 decembrie 2003.

  În cazul agenţilor economici autorizaţi potrivit prevederilor Legii nr.521/2002, ale căror autorizaţii expiră după data de 1 septembrie 2003, valabilitatea acestor autorizaţii se prelungeşte de drept până la data de 31 decembrie 2003, cu condiţia plăţii taxei de autorizare legale, calculată proporţional cu perioada de valabilitate rămasă. Termenul limită până la care trebuie achitate taxele de autorizare, proporţionale cu perioada de prelungire acordată, este ultima zi a lunii în care expiră autorizaţia acordată iniţial.

  Pentru agenţii economici care solicită acordarea dreptului de comercializare a produselor supuse autorizării, ulterior datei de intrare în vigoare a Ordonanţei Guvernului nr.86/2003 privind reglementarea unor măsuri în materie financiar-fiscală, metodologia şi condiţiile de autorizare sunt cele prevazute în Legea nr.521/2002 cu modificările şi completările ulterioare, taxele de autorizare fiind cele prevăzute în anexa nr.11 la lege, raportate la numărul de luni rămase de la emitere şi până la data de 31 decembrie 2003.